Lumea animalelor

lumea animalelor
secțiune din roata samsarei

Click aici pentru a te întoarce la cuprinsul capitolului Samsara este suferință - descrierea celor șase zone de existență

Principalul aspect al tărâmului animalelor este ignoranța, frica și prevalența tendințelor instinctuale.

Bodhisattva Vasubandhu spune:

”În ceea ce privește animalele, acestea se află în trei locuri: pământ, apă și aer. Zona principală unde le găsim este marele ocean[1]; animalele care trăiesc în alte locuri reprezintă  surplusul acestora.”[2].

Maestrul Genshin explică de asemenea:

”Tărâmul animalelor este împărțit în două. Locul principal este marele ocean iar alte zone se găsesc în tărâmurile oamenilor și zeilor.”

a)      Animalele care trăiesc în marele ocean.

În cosmologia buddhistă, marele ocean este imensitatea de apă sărată care înconjoară cele patru

continente locuite de oameni[3] și muntele Sumeru[4]. În acel loc există multe tipuri de animale,

unele dintre acestea fiind extrem de mari în comparație cu cele care trăiesc în tărâmul nostru

(Jambudvipa)[5]. Câteva se nasc între continente unde nu pătrunde lumina soarelui și unde nu își pot vedea nici măcar propriile trupuri. Suferința lor se manifestă în primul rând prin faptul că se mănâncă unele pe altele, cele mari înghițindu-le pe cele mici, în timp ce ele însele sunt locuite de diverse creaturi care se hrănesc cu carnea lor.

b) Animalele care trăiesc în diferite locuri.

Acestea se găsesc în unele tărâmuri ale zeilor și în lumea oamenilor. Majoritatea sunt animale

obișnuite însă în această categorie avem și două tipuri de animale cu puteri supranaturale
precum naga și garuda. 

            

În general, animalele care trăiesc în lumea oamenilor și zeilor suferă prin faptul că se mănâncă unele pe altele, sunt exploatate, vânate sau crescute pentru carne sau alte produse derivate din corpul lor. Foarte rar acestea mor de moarte naturală. 

Bodhisattva Nagarjuna deplânge situația animalelor în următoarele versuri:

”În starea de existență animalică

există o mulțime de suferințe:

ești măcelărit, legat, bătut și așa mai departe.

Cei care au abandonat comportamentul corect

și nu mai pot avea pace,

se devorează unii pe alții în chinuri îngrozitoare.

Unele sunt ucise pentru perle și lână,

altele pentru oase, carne sau blană,

în timp ce altele, lipsite de orice putere, sunt tărâte în servitute,

bătute cu pumnii și picioarele sau prinse cu cârligul, și împunse cu diverse obiecte.”[6]

Patrul Rinpoche explică:

”Animalele care trăiesc în tărâmurile zeilor şi oamenilor suferă în permanenţă de pe urma stupidităţii lor şi pentru faptul că sunt exploatate, în timp ce fiinţele naga îşi petrec vieţile în suferinţă fiind chinuite de către fiinţele garuḍa şi ploi de nisip arzător. În plus ele sunt stupide, agresive şi veninoase. 

Animalele sălbatice care împărtăşesc lumea noastră umană, mai ales, trăiesc întro teamă constantă. Nu pot consuma o singură îmbucătură de hrană fără a se păzi. Ele au duşmani de moarte, căci toate animalele sunt prada celorlalte şi întotdeauna există vânători, fiare de pradă şi alte primejdii pentru viaţă. Şoimii ucid păsările mici, păsările mici ucid insecte şi aşa mai departe fără întrerupere adunându-se fapte negative într-un cerc fără de sfârşit de a ucide şi a fi ucis. Vânătorii sunt experţi în toate metodele de tortură şi ucidere a acestor animale. Ei le primejduiesc vieţile cu toate felurile de unelte incorecte – plase, curse, capcane şi arme. Unele animale sunt ucise pentru coarnele, blana, pielea lor şi pentru alte produse ale corpului lor. Stridiile sunt ucise pentru perle, elefanţii pentru colţii şi oasele lor, tigrii şi leoparzii, castorii şi vulpile pentru blănurile lor; boii moscaţi pentru moscul lor; măgarii sălbatici şi iacii pentru carnea şi sângele lor. Este o nenorocire teribilă faptul că tocmai corpul cu care acestea se nasc este motivul pentru care sunt ucise.

Cât despre animalele domesticite de om, acestea sunt atât de stupide încât atunci când călăul se apropie, cu cuţitul în mână, pot doar să se holbeze cu ochii deschişi, fără ca măcar să se gândească să scape. Ele sunt mulse, încărcate cu poveri, castrate, găurite în nări şi înjugate la plug. Nici una dintre ele nu scapă acestui permanent cerc al sclaviei. Caii şi iacii continuă să fie încărcaţi şi călăriţi chiar şi atunci când spinarea lor nu este altceva decât o mare rană. Atunci când nu mai pot merge mai departe sunt biciuiţi şi loviţi cu pietre. Faptul că s-ar putea ca aceştia să sufere sau să se simtă prost nu pare să treacă vreodată prin minţile proprietarilor lor. Vitele şi oile sunt explotate până ce mor. Odată ce sunt prea bătrâne sunt vândute sau ucise de către chiar proprietarii lor. Oricare ar fi situaţia ele sunt destinate măcelarului, iar o moarte naturală le este necunoscută. Animalele experimentează, aşadar, chinuri inimaginabile. Ori de câte ori vedeţi animale torturate în acest mod, puneţi-vă în locul lor şi imaginaţi-vă pe îndelete toate prin câte au de trecut.”[7]

statuie reprezentând naga 

Naga sunt animale cu puteri miraculoase care trăiesc în mai multe locuri: în unele tărâmuri ale zeilor sau oamenilor, sub cele patru continente sau în adâncurile apelor (oceane, râuri, lacuri, etc) unde își au propria realitate paralelă, invizibilă ochiului uman, cu orașe, palate și diverse manifestări. Uneori însă pare că apele sunt doar un punct de trecere (portal) către tărâmurile lor[8] la care pot ajunge și prin alte moduri, inclusiv prin pământ[9].

Lumea nagașilor este luxuriantă, foarte senzuală și sexuală. Palatele sunt fantastic de frumoase, pline cu tot soiul de bogății, cu grădini și lacuri, fructe mereu coapte și flori (în majoritate lotuși) mereu deschise și extrem de parfumate. Pământul este nivelat și plăcut la atins, asemenea unui covor moale. Femeile naga sunt seducătoare desăvârșite, la a căror putere magică de atracție este greu să reziști, unele dintre ele ducând chiar o viață imorală[10].

Nagașii seamănă foarte mult cu spiritele și au puteri miraculoase dar sunt incluși în categoria animalelor din cauza trupului în formă de șerpi mari cu glugă, asemenea cobrelor[11], dar probabil și instinctelor animalice puternice. Ei au capacitatea de a se face nevăzuți sau de a-și schimba înfățișarea iar textele sacre îi menționează adeseori ca apărând în formă umană, deși pot lua și alte înfățișări[12]. Sunt ființe temperamentale și dacă sunt supărați ori le este pângărit teritoriul pot arunca cu boli sau crea probleme foarte mari oamenilor.

Există însă naga convertiți la buddhism care protejează Dharma și pe discipolii lui Buddha, uneori chiar acționând ca păstrători de texte sacre[13]. În Muccalinda Sutra ni se povestește că regele naga Muccalinda l-a protejat odată pe Buddha Shakyamuni de ploaie, întinzându-și gluga lui uriașă asemenea unei umbrele deasupra lui Buddha, imagine celebră în arta statuară buddhistă. De asemenea, în Sutra Lotusului, se menționează o fiică a altui rege naga care a atins Iluminarea iar o listă de opt mari regi naga sunt menționați adeseori în audiență când Buddha Shakyamuni a propovăduit diverse sutre. Așadar, lumea nagașilor își are proprii ei sfinți și practicanți evoluați spiritual.

În general însă, o ființă se naște în lumea naga din cauza unei karme ambivalente a vorbirii, corpului și minții. De exemplu, se menționează în Samantapasadika cazul unui om care avea o karmă atât de bună încât ar fi meritat să se nască în lumea zeilor, însă din cauză că era vinovat de relații incestuoase a renăscut ca naga de apă care se hrănea cu broaște. Atât de dezgustat era de viața lui de naga și își dorea să redevină om încât a luat înfățișare umană și a primit ordinația de călugăr pentru a câștiga karma necesară renașterii ca om adevărat în viața următoare. Din păcate, după ce a devenit călugăr și a trăit o perioadă în mănăstire, cineva i-a văzut forma reală când dormea[14] iar călugării de acolo i-au povestit totul lui Buddha Shakyamuni. Acesta a vorbit despre limitările specifice naga și a interzis ordinația animalelor, ocazie cu care a fost instituită regula ca fiecare aspirant să fie întrebat: ”manusso’si?” adică  ”ești om?” înainte de ordinație. [15]

Instinctele sexuale nestăpânite duc la renașterea în lumea animalelor însă deoarece nimeni nu are un singur tip de karmă, nu există un singur tip de animale, unele fiind superioare altora. Așadar, o sexualitate necontrolată însă combinată cu o karma foarte bună în alte domenii[16], poate duce la nașterea într-o formă superioară de animal, cum este naga. 

În funcție de modalitatea de naștere, naga sunt de mai multe tipuri, fiecare categorie fiind considerată superioară celorlalte: 1) naga născuți prin apariție spontană 2) naga născuți în umezeală, 3) naga născuți din burtă și 4) naga născuți din ou.

Naga sunt adeseori asociați cu elementul apă însă există și naga asociați cu elementul foc. Este binecunoscută întâmplarea cu Buddha Shakyamuni și îmblânzirea unui naga de foc, urmată de convertirea în masă a asceților acestuia[17].

In ciuda puterilor miraculoase si al bunăstării de care se bucură, naga au suferințele lor specifice. De exemplu, naga din Jambudvipa (lumea noastră) se spune că suferă de trei calamități:

1) pielea și carnea le sunt arse de un vânt fierbinte sau furtună de nisip încins care apare din când în când în lumea lor,

 2) alteori un vânt rău izbucnește în palatele naga lăsându-i fără haine, fără ornamente și fără de protecție în fața căldurii,

3) sunt atacați și mâncați de Garuda, dușmanii lor naturali[18].

reprezentare garuda in stil thailandez

Garuda, al doilea tip de animale cu puteri miraculoase, sunt  păsări foarte mari[19] și incredibil de puternice, fiind capabile să scoată din rădăcini copaci banyan (Jataka, 412, 543) sau de a crea un vânt puternic cu bătaia lor din aripi (Jataka, 518) prin care să despice apele oceanului și să găsească lăcașurile nagașilor (Jataka, 412) sau să stârnească o furtună care să doboare casele oamenilor și să arunce un întreg oraș în beznă totală (Jataka, 360).[20]

De asemenea, datorită puterilor supranaturale, își pot schimba forma, aceștia luând adeseori înfățișare umană. Locul lor preferat de viețuire sunt crângurile de copaci simbali[21] (Samyutta Nikaya, 48:70), o comunitate foarte mare de garuda fiind menționată (Jataka, 31) ca locuind într-o pădure de copaci simbali pe pantele muntelui Sumeru.[22]

Principala hrană a garuda sunt naga. Aceștia se nasc în toate cele patru moduri, asemenea nagașilor, existând și aici o ierarhie în funcție de modalitatea de naștere: 1)apariție spontană, 2) din umezeală, 3) din burtă și 4) din ou. Această ierarhie se reflectă mai ales în modalitatea de hrană, așadar un garuda născut spontan poate mânca orice tip de naga, însă restul nu pot mânca decât un naga din aceeași categorie sau una inferioară lor. Cei născuți din ou, fiind cea mai de jos categorie, pot mânca doar pe naga echivalenți lor.  Există însă și cazuri de pace între aceste două tipuri de animale puternice.

Unii garuda sunt de asemenea, convertiți la buddhism și acționează ca protectori ai Dharmei și ai discipolilor lui Buddha. Dintre aceștia mulți sunt foarte avansați spiritual și chiar au atins iluminarea.

Textele sacre sunt destul de sărace în detalii privind păsările garuda și de aceea nu am găsit referiri la cauzele nașterii în această formă și suferințele specifice lor, aceștia părând a nu avea dușmani naturali și fiind așadar, în vârful lumii animale. Cu toate acestea, și ele îmbătrânesc și mor asemenea tuturor ființelor neiluminate și suferă de tirania instinctelor ca orice animal, printre care foamea și nevoia de a se hrăni cu alte animale. 

În conformitate cu Abhidharmakosabhasyam de Vasubandhu,  durata de viață a animalelor cele mai longevive nu depășește un eon, în timp ce animalele cu viață scurtă nu au un număr fix de ani.  

---

[1] Aici ”marele ocean”  se referă la oceanul imens care înconjoară muntele Sumeru sau axul central al universului nostru.

[2] Abhidharmakosabhasyam, English translation by Leo M. Pruden; Berkeley, Calif, Asian Humanities Press, 1991; vol 2, p. 460

[3] Cele patru continente unde trăiesc oameni sunt  Jambudvipa (zona sau tărâmul nostru de existență umană), Purvavideha, Aparagodania și Uttarakuru. Fiecare dintre aceste patru ”continente” sau tărâmuri sunt însoțite de alte ”subcontinente” sau tărâmuri mai mici unde, de asemenea, se află oameni cu diferite caracteristici și durată de viață diferite.

[4] Muntele Sumeru este axul central din mijlocul unei lumi. Fiecare lume are un munte Sumeru în raport cu care sunt descrise diversele planuri de existență samsarice.

[5] Cel mai mare animal este makara sau mahamaccha (în traducere ”pește mare”), un fel de monstru marin cu o lungime de sute de yojana care trăiește în marele ocean. În majoritatea textelor este descris ca fiind carnivor. Unul dintre acești monștri este atât de mare încât se spune că gândește în mintea lui: ”nu înțeleg de ce zic unii că oceanul este adânc, din moment ce nu-mi acoperă nici măcar spatele”. (Comentariul Samyutta; Saratthappakasini, 12:60 și Comentariul Digha; Sumangalavilasani, 15)

The Buddhist Cosmos: A Comprehensive Survey of the Early Buddhist Worldview; according to Theravada and Sarvastivada sources, by Punnadhammo Mahathero, Independently Published, Arrow River Forest Hermitaje, 2018, p.184

[6] Verses 89 and 90 from Letter to a Friend (bShes-pa'i springs-yig, Skt. Suhrllekha) by Nagarjuna, translated by Alexander Berzin, 2006, http://www.berzinarchives.com/web/en/archives/sutra/level6_study_major_texts/suhrllekha_letter_friend_nagarjuna/letter_friend.html

[7] Cuvintele desăvârșitului meu învățător, de Patrul Rinpoche, traducere din limba engleză de Radu Claudiu Canahai, The Corporate Body of the Buddha Educational Foundation, Taiwan, 2011, p 99

[8] În Bhuridatta Jataka intrarea într-un lăcaș naga este descrisă ca fiind într-un vârtej de apă în râul Yamuna, însă ceva mai încolo, în aceeași poveste, naga ajung în același loc prin pământ.

Jataka 543 - The Buddhist Cosmos: A Comprehensive Survey of the Early Buddhist Worldview; according to Theravada and Sarvastivada sources, by Punnadhammo Mahathero, Independently Published, Arrow River Forest Hermitaje, 2018, p.169

[9] Când regele Uggasena a dorit să viziteze tărâmul nagașilor, regele naga Campeya a creat prin puterea sa magică un drum de aur care ducea acolo, flancat pe margini de turnuri aurite și împodobite cu scuturi de lapis lazuli.

[10] Se povestește că regele naga Vimala a dorit să recruteze un ucigaș pentru a-l omorî pe înțeleptul Vidhura, deoarece regina lui dorea să-i mănânce inima, așa că i-a cerut fiicei lui, Irandhati să-i facă rost de unul. Aceasta nu s-a împotrivit, fiind ea însăși plină de dorințe carnale, așa că s-a îmbrăcat într-o rochie roșie, s-a împodobit cu diverse ornamente și s-a dus pe vârful unui munte. Acolo și-a făcut un pat din flori parfumate, a dansat și a cântat cu voce dulceagă: ”Ce gandharva, rakshasa, kimpurisa, om sau înțelept vrea să-și satisfacă orice dorință și să fie soțul meu toată noaptea asta?” Așa l-a sedus și recrutat pe Punnaka, șeful yaksașilor care a încercat să-l omoare pe Vidhura.

Jataka, 546 - The Buddhist Cosmos: A Comprehensive Survey of the Early Buddhist Worldview; according to Theravada and Sarvastivada sources, by Punnadhammo Mahathero, Independently Published, Arrow River Forest Hermitaje, 2018, p.173

O altă naga femeie imorală a fost menționată în Kkharaputta Jataka (Jataka, 386). Această naga s-a măritat cu un rege uman. Odată, când regele nu era de față s-a dus să se plimbe pe lângă bazinul cu lotuși din grădina palatului unde a văzut un șarpe de apă. Imediat a revenit la forma ei naturală a făcut sex cu el.

The Buddhist Cosmos: A Comprehensive Survey of the Early Buddhist Worldview; according to Theravada and Sarvastivada sources, by Punnadhammo Mahathero, Independently Published, Arrow River Forest Hermitaje, 2018, p.173

[11] De asemenea, ei se hrănesc precum șerpii, mai ales naga de apă.  

[12] Forma umană nu este singura pe care o pot lua, textele menționând cazuri de transformare și în alte forme animale, uneori chiar obiecte.

[13] Se spune că Bodhisattva Nagarjuna ar fi primit sutrele Prajnaparamita de la niște ființe naga după ce Buddha Shakyamuni le încredințase lor pentru păstrare.

[14] Naga revin la forma lor naturală când dorm, își leapădă pielea, fac sex cu alți naga și la momentul morții.

[15] Vinaya, Mahavagga 1:63 - The Buddhist Cosmos: A Comprehensive Survey of the Early Buddhist Worldview; according to Theravada and Sarvastivada sources, by Punnadhammo Mahathero, Independently Published, Arrow River Forest Hermitaje, 2018, p.168-169

[16] De exemplu, cineva poate să respecte foarte bine toate preceptele ori să fie extrem de generos cu cei aflați în nevoie, dar să aibă o viață sexuală incorectă. Această combinație poate duce la nașterea în formă de naga. Sexualitatea necontrolată are ca efect planul animalic (iar în unele cazuri grave chiar cel al iadurilor sau pretașilor) în timp ce dărnicia duce la abundență și chiar la puteri miraculoase.

[17] Odată Buddha a ajuns la mănăstirea lui Kassapa din Uruvela, care era liderul unui grup de asceți ai focului și l-a rugat să-l lase să doarmă în locul numit ”coliba de foc”. Kassapa a fost de acord însă i-a spus că acolo se află un naga feroce și otrăvitor. Buddha nu s-a arătat speriat și s-a așezat înauntrul acesteia în postura de meditație. Naga a devenit furios și a scos fum pe gură. Buddha a făcut la fel. ”Voi cuceri căldura acestui naga cu căldură, fără să-l distrug”, a gândit Buddha. Apoi naga a scos flăcări iar Buddha, intrând în elementul foc a făcut la fel. Asceții focului s-au adunat în jurul colibei și au rămas cu gura căscată văzând atât foc înauntrul ei. Toți se gândeau că Buddha va pieri, însă spre surpriza tuturor a doua zi dimineața Buddha a ieșit din colibă cu naga îmblânzit și așezat liniștit în bolul lui. ”Uite Kassapa, aici e naga al tău. Focul lui a fost stins”.

The Buddhist Cosmos: A Comprehensive Survey of the Early Buddhist Worldview; according to Theravada and Sarvastivada sources, by Punnadhammo Mahathero, Independently Published, Arrow River Forest Hermitaje, 2018, p.168-169

[18] Naga care se refugiază în Buddha nu pot fi mâncați de garuda.

[19] În conformitate cu Anguttara Nikaya un rege Garuda poate avea o întindere a aripilor de o sută cinzeci de yojana.

[20] The Buddhist Cosmos: A Comprehensive Survey of the Early Buddhist Worldview; according to Theravada and Sarvastivada sources, by Punnadhammo Mahathero, Independently Published, Arrow River Forest Hermitaje, 2018, p.177

[21][21] Botanică: Bombax Ceiba. Li se mai spune copaci Kapok. În engleză sunt denumiți Silk-cotton trees.

[22] The Buddhist Cosmos: A Comprehensive Survey of the Early Buddhist Worldview; according to Theravada and Sarvastivada sources, by Punnadhammo Mahathero, Independently Published, Arrow River Forest Hermitaje, 2018, p.177