Un prieten mi-a spus: „Nu mă simt prea bine de ceva timp și din cauza asta nu am timp să ascult învățătura”.
Dar dacă nu asculți învățătura când eşti bolnav sau în pericol de moarte, când crezi că o vei mai asculta, i-am răspuns eu. Acum este momentul, când te simţi fragil. De fapt, viaţa ta este mereu fragilă însă numai când eşti bolnav simţi cu adevărat această fragilitate.
Suntem în aşa hal încât atunci când ne simţim bine nu ascultăm Dharma pentru că suntem distrași de starea noastră de bine iar când suntem bolnavi iarăşi n-o ascultăm pentru că ne simţim rău. Aşadar, când credem noi că este momentul potrivit pentru Dharma? La tinereţe avem nevoie de timp penru distracţie iar când suntem bătrâni devenim prea obosiţi şi avem nevoie de odihnă... Ne pierdem în bucurie şi tristeţe. Ne gândim întotdeauna că dacă am avea cutare sau cutare lucru am putea să ne concentrăm pe Dharma.
O prietenă mi-a spus că vrea mai întâi să-şi termine facultatea şi abia după aceea o să dedice mai mult timp Dharmei...Dar dacă mori înainte de a termina facultatea, am întrebat-o eu. Mi-a răspuns zâmbind: „nu te teme, nu am cum să mor aşa curând”. Chiar nu mai am ce să-i spun unei astfel de persoane. Dacă nu ai simţul propriei fragilităţi şi impermanenţe, totul este inutil. Fără gândul morţii, orice practică buddhistă este doar un hobby, nu o practică adevărată. Fără gândul morţii nu există nicio urgenţă în viaţa noastră spirituală. Rennyo Shonin spunea:
”Nu exista un maine in ceea ce priveste
Dharma lui Buddha. Nu pierdeti vremea in chestiunile legate de ea.” [1]
Ca să ne facă să fim și mai conștienți spunea chiar: “Nu uitati, nu exista un ‘astazi’.”
În lucrarea Astfel am auzit de la Rennyo Shonin (Rennyo Shonin Goichidaiki Kikigaki, 103) se spune:
”Am auzit ca Shonin trata totul foarte repede. Nu ii placea sa lase ceva
nefacut timp
indelungat.
In chestiunile legate de Dharma lui Buddha, lauda actiunile rapide
facute astazi, desi puteau fi lasate pe maine.”
Vedem peste tot reclame cu diverse cursuri pseudo-spirituale care promit participanţilor sănătate şi multe alte avantaje lumeşti. Dar dacă acele postere ar conţine avertismente de genul „nu ai timp, moartea este aproape” sau „aceasta poate fi ultima ta zi”, oare cine ar mai fi atras de ele?
Chiar dacă nimeni nu ar mai veni vreodată la dojourile şi templele noastre, oamenii trebuie făcuţi conştienţi că buddhismul nu are ca scop sănătatea, prosperitatea, potenţa, succesul în viaţă, etc, ci numai eliberarea din naşterile și morțile repetate - adică a atinge Buddheitatea pentru tine şi toate fiinţele.
A deveni conştient de propria fragilitate şi impermanenţă este primul pas important pe calea buddhistă. Conştientizarea morţii care poate apărea în orice moment este cel mai bun partener de drum pe care l-ai putea avea vreodată. Asemenea unui prieten credincios te va avertiza întotdeauna când o iei razna şi inventezi scuze pentru a nu te preocupa de Dharma.
(articol vechi revizuit azi, 23 ianuarie 2024)
_________________________________________
[1] Rennyo Shonin Goichidaiki Kikigaki, 102.
Intr-adevar, unii oameni investesc atat de mult timp si energie facand sport, yoga, tinand dieta pentru a avea o viata cat mai lunga si lipsita de boli (ba chiar unii sustin ca boala e o anomalie si nu ar trebui sa se intample).
RăspundețiȘtergereAcest gen de oameni scapa din vedere faptul ca inevitabil, mai devreme sau mai tarziu o sa te imbolnavesti si o sa mori sau nici nu o sa apuci sa te imbolnavesti si o sa mori. Atata timp cat nu vei infrange definitiv moartea ce castig e un numar de ani in plus. Ei nu vad ca ceea ce conteaza e ceea ce faci in acest rastimp. Si astfel, nu le ramane timp si energie pentru a mai practica si altceva. Sunt ca niste sticle de parfum frumoase dar goale sau, de cele mai multe ori, pline cu urina imputita.
O cautare spirituala autentica, sincera, vine din suferinta, din constientizarea iminentei mortii. Cat de atragatoare mai e o femeie pentru un bolnav de cancer cu metastaza. Cat de important mai e in aceasta situatie sa isi cumpere o masina de lux..
De fapt toti suntem in situatia bolnavului de cancer, doar ca inca nu a intrat doctorul in salon sa ne spuna diagnosticul. Nu exista un timp mai potrivit pentru practica decat ACUM. Nici nu exista altul :)