Nu asocia shinjin (credința) cu vreun sentiment anume ori cu o stare specială a minții

Nu este nevoie să creăm nimic special în mintea noastră.

A rosti Namo Amida Bu cu credință înseamnă 

să acceptăm că tot ceea 

ce este necesar salvării noastre depinde

 în întregime de Buddha Amida. 

Renunță la orice așteptări legate de ceea ce ar trebui să simți în legătură cu shinjin (credința). Nu mai filosofa pe marginea credinței. Încetează să mai aștepți lucruri speciale. Renunță la ideea că mintea ta va deveni mai stabilă deoarece într-o bună zi vei avea credință. Chiar dacă nu ești conștient încă de asta, ai ajuns să confunzi shinjin cu un fel de satori (iluminare) mai mic și să aștepți miracole. Dar ce miracole ar putea crea o minte neiluminată? Buddha Amida nu are absolut nicio așteptare de la tine și îți oferă salvarea Lui fără nici un fel de condiție, așa că de ce îți creezi tu singur obstacole și condiții în mintea ta despre cum ar trebui să fie shinjin?

În loc să îți imaginezi diverse lucruri despre shinjin ai putea să te încrezi pur și simplu în Amida. Credința (shinjin) nu presupune nicio stare specială a minții pe care ar trebui să o dezvolți în tine însuți. Ea nu este decât o simplă încredere în Buddha Amida în ceea ce privește nașterea în Tărâmul Lui Pur după moarte. Când primești credința intri așa cum ești, cu toate imperfecțiunile tale, în stadiul celor asigurați de nașterea în Tărâmul Pur. Te rog, nu uita - cauza salvării NU se află în mintea și sentimentele tale, ci în Amida. De aceea, nu ar trebui să asociezi sentimentele tale cu shinjin (credința). Chiar nu contează ce simți atât timp cât te încrezi pur și simplu în Amida. Este treaba lui Amida să te salveze, așa că nu are nici un rost să îți faci griji inutile.

Cât încă te afli în acest mediu neiluminat, el însuși efectul karmei tale și a karmei comune (colective) a tuturor ființelor neiluminate, nu ai cum să simți mereu lucruri extraordinare! Din cauză că mintea ta nu este încă Mintea unui Buddha, chiar și dacă ai primi întotdeauna tot ceea ce îți dorești, vei găsi mereu câte ceva pentru care să te îngrijorezi, să fi trist, depresiv etc. Atât timp cât nu ești încă un Buddha, stările bune vor alterna mereu cu stări proaste.

Tot ceea ce se întâmplă când primești credința este că semința (sau cauza) nașterii în Tărâmul Pur este plantată în tine de către Buddha Amida. Atunci devii conectat la Amida și la Tărâmul Său Pur unde vei ajunge efectiv după ce legăturile cu trupul tău samsaric vor fi tăiate, în momentul morții. Spre deosebire de această lume unde totul conduce la și mai multe atașamente, frici, iluzii și patimi oarbe, în Tărâmul Pur vei atinge în mod natural Iluminarea supremă deoarece totul în acel Tărâm este efectul Iluminării lui Amida și tot ceea ce se află acolo duce la Iluminare.

Așadar, dacă vrei cu adevărat să simți lucruri speciale, așteaptă până când te naști în Tărâmul Pur, după moarte. Acum doar încrede-te în Amida și renunță la orice fel de așteptare în ceea ce privește mintea și sentimentele tale. Situația ta este asemănătoare cu a unui om aflat în închisoare și care va fi eliberat în curând, însă până când vine data eliberării este normal să aibă încă parte de suferințele și limitările specifice vieții de pușcăriaș. Buddha Amida nu a avut niciodată de la tine pretenția să acționezi, să simți ori să gândești asemenea unui om liber atât timp cât încă ești prizonier în acest trup samsaric.

Namo Amida Bu

- fragment dintr-o scrisoare către un prieten -