Instabilitatea emoțională nu înseamnă absența credinței

Mintea mea nu poate fi niciodată în pace.
Din moment ce Buddha și eu acceptăm acest adevăr simplu
Namo Amida Butsu apare în mod natural pe buzele mele.

Sunt unii care confundă instabilitatea emoțională cu absența credinței (shinjin) și speră că odată dobândită, credința le va oferi un fel de permanentă stabilitate emoțională. Și totuși, este normal pentru ființele neiluminate (iar cei care au credință rămân ființe neiluminate până la moarte și nașterea în Tărâmul Pur) să aibă o oarecare instabilitate emoțională. Exact din acest motiv, Buddha Amida ne îndeamnă să ne încredem în El iar nu în așa zisele noastre puteri și ”realizări spirituale”. Cu adevărat, nimic stabil nu poate fi dobândit de o minte neiluminată, mai ales Nirvana sau nașterea în Tărâmul Pur.

Trebuie să ținem minte că shinjin sau credința nu duce la dispariția dorințelor atât timp cât suntem încă în aceste trupuri samsarice. Credința ne face să intrăm în stadiul de non-retrogresiune, ceea ce înseamnă că oricât am fi de jos pe scala evoluției spirituale, vom atinge cu siguranță Tărâmul Pur după moarte.

Așadar, o ființă neiluminată sau un om obișnuit care se încrede în Buddha Amida, continuă să sufere atât timp cât se află încă în acest trup. Pentru cineva care nu a atins încă Buddheitatea, agățarea este întotdeauna prezentă și de aceea, suferința, insatisfacția și instabilitatea emoțională vor apărea în mod natural, mai mult sau mai puțin, în funcție de fiecare. Le spun mereu prietenilor mei Dharma - shinjin (credința în Buddha Amida) nu este satori (Iluminare)! Nici chiar un mic satori, cu atât mai mult un satori extraordinar ce ar duce la absența dorințelor și la o permanentă stabilitate emoțională.

Un credincios nu trebuie să simtă ori să trăiască lucruri extraordinare pentru a se verifica dacă are sau nu credință. Credința este a ști, nu a trăi minuni. A ști că ești salvat indiferent că simți sau nu simți nimic deosebit, indiferent că ai sau nu experiențe mistice. Acesta este singurul aspect neschimbabil din viața unui om care are credință - știe că este salvat de Buddha Amida.

Bineînțeles, fiecare este diferit și de aceea, nu neg faptul că unii pot schimba sau îmbunătăți diverse lucruri în viața lor personală datorită bagajului karmic specific fiecăruia sau influenței lui Buddha Amida asupra lor, însă nimic nu poate fi sigur atât timp cât suntem încă în aceste trupuri samsarice iar dorința nu este definitiv eliminată din mintea noastră. Unii au vieți mai ușoare decât ceilalți și mai puține probleme familiale, alții au personalități puternice și pot rezista la multe greutăți ori sunt slabi și abia fac față dificultăților de zi cu zi, etc. Cu toate acestea, Buddha Amida nu folosește nimic din personalitățile noastre iluzorii și neiluminate pentru a ne salva. Salvarea noastră depinde în întregime de meritele și puterea Lui infinită - exact din acest motiv credința trebuie să fie 100% în El și de aceea nu trebuie să ne îngrijorăm de astfel de lucruri precum ”instabilitate emoțională” sau diferite iluzii și atașamente pe care le avem în noi înșine. Nu există nici un fel de condiție impusă de Buddha Amida ca, după ce ne încredem în El, să simțim și trăim ca și cum am fi deja iluminați/

Buddha Amida se concentrează în mod special pe cei care nu se pot salva pe ei înșiși prin niciun fel de metodă și care, din cauza atașamentelor puternice și patimilor oarbe, nu vor fi niciodată capabili să aibă o permanentă stabilitate emoțională. Adevărul este că doar Buddhașii sunt întotdeauna stabili din punct de vedere emoțional deoarece nu mai au niciun fel de dorințe ori suișuri și coborâșuri sentimentale. Acestea fiind zise, haideți să avem răbdare cu noi înșine și să nu mai visăm la perfecțiune până nu atingem Buddheitatea în Tărâmul Pur al lui Amida.