Pagini

joi, 27 martie 2025

Superioritatea căii Nembutsu în conformitate cu Honen Shonin


Honen a avut următorul dialog cu Shinjakubo din Harima:
 
„’Să presupunem că au fost trimise două ordine imperiale, unul pentru provinciile vestice și celălalt pentru provinciile din est. Ce ar fi dacă ordinul destinat vestului ar fi dus din greșeală în provinciile estice, sau invers? Le-ar mai putea respecta oamenii?’ După ce s-a gândit puțin, Shinjakubo a răspuns: ‚Chiar dacă sunt ordine imperiale, cum ar putea oamenii să le respecte?’ ‚Ai dreptate’, a spus Honen.
 
În cazul nostru, prin cele două ordine imperiale mă refer la învățăturile pe care le moștenim de la Shakyamuni aparținând așa-numitelor trei perioade, cea a epocii corecte a Dharmei, epocii decăzute și ultimei epoci Dharma.
 
Practica așa-numitei Căi Sfinte (Shōdō) aparține epocilor corecte și decăzute a Dharmei și poate fi urmată doar de oameni cu capacități și înțelepciune superioară. Vom numi această Cale ordinul imperial destinat provinciilor vestice.
 
Practica așa-numitului Tărâm Pur (Jodo) aparține epocii ultime a Dharmei în care până și cei mai lipsiți de valoare pot găsi calea salvării. Vom asemui acest lucru cu ordinul imperial destinat provinciilor din est. Așadar, nu e deloc bine să confundăm cele două căi, dintre care doar una este potrivită pentru toate cele trei perioade.
 
Am discutat odată despre doctrinele Căii Sfinte (calea puterii personale) și ale Tărâmului Pur cu mai mulți învățați de la Ōhara și am fost cu toții de acord că ambele sunt autentic buddhiste, la fel  cum cele două coarne ale unui bou sunt în egală măsură ale lui. Apoi am continuat să arăt că, din punct de vedere al capacităților umane, doctrina mea despre Tărâmul Pur este mult superioară și are de departe cel mai mare succes[1].

Deși Calea Sfântă este într-adevăr profundă, ea aparține unei epoci deja trecute și nu se potrivește oamenilor din ziua de azi. În același timp, calea Tărâmului Pur pare superficială însă este foarte potrivită timpurilor noastre. Când am câștigat dezbaterea în acest fel, audiența a aplaudat, profund convinsă de adevărul zicerii următoare: ‚în perioada ultimei epoci a Dharmei, care va dura zece mii de ani, toate celelalte sutre vor dispărea, însă învățătura lui Amida va rămâne singură să reziste și să binecuvânteze oamenii.’” [2]
 
Comentariu:
Fragmentul de mai sus este foarte clar și nu are nevoie de multe explicații. Vreau doar să insist puțin pe această propoziție: doctrina mea despre Tărâmul Pur este mult superioară și are de departe cel mai mare succes” și pe ultima: ”în perioada ultimei epoci a Dharmei, care va dura zece mii de ani, toate celelalte sutre vor dispărea, însă învățătura lui Amida va rămâne singură să reziste și să binecuvânteze oamenii.” 
Aici termenul ”superior” nu este folosit de Maestrul Honen pentru a jigni învățăturile și practicile buddhiste care se bazează pe puterea personală ori pe adepții acestora. Ce a vrut el să spună prin superior este ușurința și universalitatea căii Tărâmului Pur. Așa cum știm, scopul tuturor Buddha este să aducă TOATE ființele către atingerea Iluminării perfecte. Repet – TOATE ființele, nu doar elitele spirituale, nu doar pe cei capabili să se retragă într-o mănăstire și să practice austerități, ci TOATE ființele, inclusiv pe cei mai ignoranți și mai răi, inclusiv pe TINE, cititorul acestor rânduri care nu poți sta toată ziua în meditație. Care dintre metodele inventate de diverși Buddha este cu adevărat capabilă să facă asta, dacă nu Legământul Principal al lui Buddha Amida? Orice altă învățătură și practică în care este implicată puterea personală presupune diverse capacități spirituale pentru a fi eficientă, în timp ce Buddha Amida nu ne cere altceva decât o credință simplă în Puterea lui salvatoare.
Idiotul sau înțeleptul, păcătosul ori virtuosul, familistul sau celibatarul se pot naște în mod egal în Tărâmul Pur dacă se încred în Buddha Amida, rostesc Numele lui cu credință și își doresc să se nască acolo. Nicio capacitate specială nu este necesară, nicio virtute, nimic. Iată de ce este numită superioară – deoarece împlinește scopul principal al venirii tuturor Buddha în această lume – de a duce TOATE ființele către Eliberarea finală. Și are într-adevăr cel mai mare succes, așa cum a spus Honen, deoarece nu depinde de noi.
Dacă pentru a ajunge într-un oraș îndepărtat sunt necesare îndemânări speciale pe care doar unii le au, vor fi foarte mulți cei care nu vor putea ajunge acolo, dar dacă un autocar de lux le este oferit gratis tuturor, fără nicio cerință anume, atunci oricine urcă în acesta va fi dus în siguranță la destinație.
 
Dispariția sutrelor în ultima epocă a Dharmei cu excepția Marii Sutre despre Buddha Amida nu înseamnă că nu mai putem găsi ori citii sutre online sau în format tipărit ci că nimeni nu poate folosi practicile bazate pe puterea personală descrise acolo pentru a atinge Iluminarea perfectă (asemenea lui Shakyamuni) în timpul acestei vieți. Așadar, ele sunt ca și inexistente pentru această ultimă epocă a Dharmei. Celui care argumentează că internetul e plin de sutre îi putem răspunde foarte simplu: ”ok, du-te și atinge Buddheitatea prin ele”. Cuvintele lui Honen sunt similare cu ale lui Shinran Shonin din Shozomatsu Wasan:
 
„... învăţăturile pe care Shakyamuni le-a lăsat în urmă
au intrat toate în palatul nagaşilor.” 
 
A intra ”în palatal nagașilor” înseamnă a nu fi eficiente sau a fi ca și inexistente. El a mai spus, de asemenea, în același spirit cu Maestrul Honen:
 
„Deşi avem învăţăturile lui Shakyamuni,
nu există nimeni care să le practice;
de aceea, se spune că în ultima epocă Dharma
nicio fiinţă nu va atinge Iluminarea prin ele.” 
 
„Nicio fiinţă nu va atinge Iluminarea prin ele” este o afirmaţie foarte puternică dar Shinran și Honen nu au venit în această lume pentru a fi politically corecți. Nicio ființă nu poate practica eficient[3] vreo cale buddhistă, alta decât Nembutsul credinței în Buddha Amida. Iar asta nici măcar nu este o practică, ci doar o simplă rostire a Numelui său.
 
Nicio fiinţă – asta trebuie foarte bine înţeles! Nicio ființă nu poate practica într-un mod eficient învăţăturile buddhiste în afară de medoda credinţei în Buddha Amida. 




[1] Are succes în sensul că duce toate ființele către atingerea Buddheității.
[2] Honen the Buddhist Saint - His Life and Teachings, volume II, compiled by imperial order, translation by Rev Ryugaku Ishizuka and Rev Harper Havelock Coates, The Society for the Publication of Sacred Books of the World, Kyoto, 1949, p. 189-190
[3] A practica eficient în cazul practicilor bazate pe puterea personală înseamnă a atinge Iluminarea perfectă în această viață asemenea lui Shakyamuni. A practica eficient în cazul căii centrate pe Puterea lui Amida este a rosti Nembutsul credinței în această viață și a atinge Buddheitatea după moartea trupului fizic, odată cu nașterea în Tărâmul Pur.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.