Toate practicile sunt incluse în Nembutsu (călugărița de la templul Ninnaji)

Click here to read the English 

version of this article

“Odată o călugăriță de la templul Ninnaji a venit la Honen și, cu o voce tristă, a spus că a jurat să citească Hokke Sutra (Sutra Lotusului) de o mie de ori. O citise deja de șapte sute de ori până atunci, dar, fiindcă acum îmbătrânise destul de mult, nu reușea să obțină meritul de a-și ține promisiunea. Honen i-a spus: ‘Într-adevăr, ai făcut bine că, în ciuda vârstei tale, ai citit sutra de șapte sute de ori însă în ceea ce le privește pe celelalte trei sute, cel mai bine ar fi să te concentrezi exclusiv pe Nembutsu’.
Ea i-a urmat sfatul, a abandonat citirea sutrei și nu a mai făcut altceva decât să rostească Numele sacru în tot restul vieții ei până când a atins Ojo (nașterea în Tărâmul Pur).
 
În satul Shiraku, din provincia Tango, era o mănăstire  numită Mirokuji, al cărei stareț a fost în trecut un cărturar Tendai și care ulterior, după retragerea din funcția sa preoțească, a devenit discipol al lui Honen, dedicându-se exclusiv practicii Nembutsu. A locuit la Tomino-koji, Gojo Bomon (în Kyoto). Într-o zi, când a tras un pui de somn în mijlocul zilei a avut un vis în care i s-a părut că vede nori violet pe cer și o călugăriță în mijlocul lor cu o față plină de zâmbete, care i-a spus: ‘Datorită învățăturii lui Honen Shonin m-am născut în Tărâmul Pur. În trecut am fost călugăriță la templul Ninnaji.’ 
După asta s-a trezit. Apoi l-a vizitat pe Honen la reședința lui din Kujo și i-a povestit visul pe care îl avusese, zicând că trebuie să fi fost o iluzie mentală. Honen, după o mică reflecție, a răspus: ‘Chiar a existat o astfel de persoană’.
Mai târziu s-a gândit să trimită un mesager la templul Ninnaji, dar, pentru că era deja întuneric, l-a trimis abia a doua zi dimineața. Mesagerului i s-a spus că acea călugăriță murise cu o zi în urmă la ora Calului. Nu-i așa că a fost o întâmplare foarte ciudată?”[1]
 
Comentariu:
După cum observăm în citatul de mai sus, Maestrul Honen nu a denigrat practica bazată pe puterea personală pe care a ales-o călugărița înainte de a veni la el, nici nu a spus că recitarea sau citirea Sutrei Lotusului ar fi greșită. Nu a făcut asta deoarece știa că Sutra Lotusului reprezintă o Poartă Dharma autentică propovăduită de Buddha Shakyamuni. Ceea ce a vrut Honen să accentueze este dificultatea acelei practici pentru cineva în vârstă și de aceea a călăuzit-o cu blândețe către Nembutsul credinței care conține meritele tuturor practicilor și împlinește toate aspirațiile spirituale.
 
Trebuie așadar, să ne amintim din nou și din nou cum el și Maestrul Shantao a explicat meritele conținute în Numele lui Amida. În ceea ce mă privește țin foarte aproape de inima mea următorul pasaj pe care îl arăt celor care le este frică de faptul că refugierea în Amida ar însemna cumva renunțarea la legămintele lor anterioare (samaya) când, de fapt, rostirea Nembutsului este cea mai sigură Cale de a le împlini și de a atinge Buddheitatea pentru ei și toate ființele[2]:
 
”Denumirea japoneză pentru Amitabha - Amida - conține doar trei caractere (A-MI-DA). În cadrul acestui Nume se află însă meritele realizării interioare a lui Tathagata Amida și a activităților sale exterioare, precum și meritele învățăturilor extrem de profunde ale lui Buddha Shakyamuni (inclusiv Lotus Sutra!) care sunt la fel de numeroase ca grăunțele de nisip din râul Gange. Cine poate înțelege asta?
 
Maestrul Shan-tao, în capitolul ‘Esenţa Comentariului la Sutra Contemplației’ a interpretat acest Nume în felul următor:
 
‚Termenul chinezesc pentru Buddha Amida, ‚A-mi-t’o-fo’, este o transliterare a limbii vorbite în India. A fost interpretat în chineză ca ‘Cel Iluminat a cărui viață este Infinită (Wu-liang-shou-chiao)’. ‚Viața infinită (Wu-liang-shou) indică spre Dharma, iar ‚Cel Iluminat (chiao)’ este o persoană. Atât Dharma, cât și persoana sunt combinate în ‚Cel Iluminat a cărui viață este infinită’. De aceea, El este numit A-mi-t’o-fo’”. […]
 
Așadar, toate meritele învățăturilor (inclusiv ale sutrei Lotusului!), practicilor meditative asupra aspectului fenomenal al Realității și principiului noumenal, puterea de neegalat dobândită prin meditație și înțelepciune, înțelepciunea realizării interioare și meritele activităților exterioare, precum și toate virtuțile și Iluminarea neîntinată a lui Tathagata Amida, Bodhisattva Avalokitesvaras, Bodhisattva Mahasthamaprapta, Bodhisattva Samanthabhadra, Bodhisattva Manjusri, Bodhisattva Ksitigarbha, Nagarjuna, precum și toți Bodhisattva[3] și Sravaka[4] din Tărâmul Pur sunt cuprinse în cele trei caractere ale Numelui lui Buddha Amida. Așa stând lucrurile, ce Dharma nu ar fi inclusă în  învățătura pentru nașterea în Tărâmul Pur?”[5]
 
A spune că toate Porțile Dharma sunt incluse în învățătura pentru nașterea în Tărâmul Pur (”ce Dharma nu ar fi inclusă în  învățătura pentru nașterea în Tărâmul Pur?”) înseamnă că Legământul Principal al lui Amida și Numele lui aduc toate ființele către atingerea Buddheității care este, de fapt, scopul tuturor Porților Dharma, inclusiv al Sutrei Lotusului.
 
Călăuzind-o către Nembutsu pe acea călugăriță, Honen i-a schimbat mintea de la acumularea de merite prin puterea personală către depozitul de merite infinite oferit gratuit de Amida tuturor ființelor și pe care l-a manifestat în Numele lui. Rostind Nembutsul credinței ea a primit automat meritele Sutrei Lotusului și a devenit un splendid Buddha în Tărâmul Pur al lui Amida.

---

[1] Honen the Buddhist Saint - His Life and Teachings, volume III, compiled by imperial order, translation by Rev Ryugaku Ishizuka and Rev Harper Havelock Coates, The Society for the Publication of Sacred Books of the World, Kyoto, 1949, p. 378-379
[2] Cuvintele din paranteză îmi aparțin.
[3] Bodhisattvașii din Tărâmul Pur sunt cei care au atins Iluminarea acolo și sunt acum Buddha care se manifestă ca Bodhisattva. Pentru o mai bună înțelegere a acestei idei, citiți capitolul ”calitățile Bodhisattvașilor care au ascultat Marea Sutră” din cartea Comentariul sutrei despre Buddha al Vieții Infinite.
[4] Aici ”sravaka” nu e folosit în sensul unui adept Hinayana, ci a unui discipol iluminat al lui Amida din Tărâmul său Pur.
[5]Honen Shonin, Commentary on the Three Sutras of Pure Land Buddhism, The Promise of Amida Buddha - Honen's Path to Bliss, The Promise of Amida Buddha - Honen's Path to Bliss; English translation of the Genko edition of the works of Honen Shonin - Collected Teachings of Kurodani Shonin: The Japanese Anthology (WagoToroku), translated by Joji Atone and Yoko Hayashi, Wisdom Publications, Boston, 2011, p.81-82