Modul meu de predare și limitele mele

Un om în situația mea - primul preot al unei confesiuni buddhiste recent introduse în România (de către mine), trebuie să-și aleagă foarte bine prioritățile. Am de scris niște cărți importante (unele au apărut deja iar altele sunt în lucru), să traduc, să predau, să las în urmă un tip de slujbă religioasă ușor de urmat, un cod de disciplină și organizare, să construiesc templul Amidaji etc. Nu e deloc ușor. Mai ales, nu e ușor pentru că activitățile mele de preot nu se rezumă doar la România. De fapt, majoritatea cititorilor și studenților mei (termenul de ”discipoli” e inadecvat în cazul meu) sunt străini. Corespondența în engleză este foarte mare iar timpul dedicat scrisului și predării în engleză egalează (iar uneori depășește) pe cel dedicat activităților în română. Pot spune așadar, că trăiesc mai mult în afara țării decât în țară, însă totuși, templul Amidaji îl construiesc aici. Acesta este și va fi un templu deschis atât românilor, cât și străinilor; deja primii străini au început să vină la templu de anul trecut.

E foarte important să accentuez acest lucru - membrii și vizitatorii sunt și vor fi atât români, cât și străini, fără nicio deosebire. Intenția mea e să las în urmă o linie de transmisie transnațională, o rețea de temple dedicate învățăturii buddhiste Jodo Shinshu.

De ce spun toate acestea? Pentru că vreau să-mi prezint limitele iar aici mă refer în mod special la limitele de comunicare/predare. Așadar, voi explica pe scurt, ceea ce pot și ceea ce nu pot face, precum și ceea ce refuz să fac în relația mea cu cititorii, vizitatorii și posibilii viitori membri.

Cărțile mele în limba romana

Eu, Josho, predau EXCLUSIV buddhism Jodo Shinshu. Nimic altceva. Niciun alt sistem buddhist sau nebuddhist. Nu predau meditație[1] sau tehnici de relaxare și nu sunt consilier motivațional. În afara unor chestiuni de buddhism general, utile pentru a crea un cadru informațional în introducerea învățăturii specifice Jodo Shinshu, nu mă hazardez în afirmații despre doctrine buddhiste dificile.

Activitățile mele de preot sunt GRATUITE și oricine este binevenit dacă este dispus să învețe. Am fost și voi fi mereu gata să sacrific timp și energie pentru cei cu adevărat deschiși să asculte învățătura buddhistă Jodo Shinshu, însă nu am niciun fel de îngăduință pentru cei neserioși.

Învățătura liniei mele de transmisie NU este supusă dezbaterii ori discuțiilor în contradictoriu. Așadar, cei care vor să exprime opinii personale ori să promoveze idei contrare buddhismului Jodo Shinshu nu sunt bineveniți la dojo sau templu.

la munca pentru templu

Timpul și energia mea sunt foarte limitate și de aceea nu doresc să aud părerile nimanui despre nimic. Tot ceea ce mă interesează este - vrei să cunoști învățătura buddhistă Jodo Shinshu? Ești interesat să afli ce predau eu? Dacă răspunsul tău este da, atunci ești binevenit. Dacă ai orice alte scopuri sau dacă în timp devii nemulțumit de ceea ce întâlnești aici ești invitat să cauți alt loc și alt învățător. Eu personal nu am timp de pierdut și nu mă interesează viziunile fiecăruia despre ce este și ce nu este buddhismul. Dacă vreau să aflu ceva, atunci întreb, mai ales dacă mă ajută în propria activitate și în studiul personal, dar dacă nu întreb înseamnă că e irelevant pentru mine și nu caut să aflu. Cu atât mai mult nu mă interesează viziunile fiecăruia despre lume, viață, iubire, spiritualitate, religie etc. Cei care mă contactează trebuie să nu uite că se întâlnesc cu mine pentru a învăța iar nu pentru a da sfaturi necerute sau a învăța ei pe alții.

Sunt destui în țară sau în afara ei care nu agrează stilul meu de predare sau modul în care îmi organizez templul și întâlnirile Dharma. Unii dintre aceștia s-ar implica în discuții nesfârșite ca să își justifice punctele de vedere. Lor le spun foarte simplu -  NU mă interesează. Nu citesc ce îmi scriu, nu dezbat cu ei și nu le caut compania. Vor să învețe ce predau eu? Dacă da, atunci sunt bineveniți. Dacă nu, există alte locuri unde pot merge și își pot deschide chiar ei înșiși un centru al lor. La urma urmei, suntem o țară liberă.

la munca pentru templu

Misiunea mea este limpede - transmiterea Dharmei despre Buddha Amida în România, Europa sau orice alt colț de lume, așa cum a fost ea explicată în linia de transmisie Jodo Shinshu. Având cititori în multe țări activitatea mea nu se va rezuma, așa cum am spus la început, doar la România și această zonă.

Sunt supus greșelii, asemenea oricărui om, și de aceea spun că tot ceea este bun și folositor în cărțile, discursurile și activitățile mele vine de la influența lui Buddha Amida asupra mea iar ceea ce este greșit provine din personalitatea mea neiluminată. Cititorii și vizitatorii mei sunt îndemnați să judece cu mintea lor tot ceea ce primesc de la mine și nu să creadă automat tot ce spun doar pentru că sunt preot. Fiecare e liber să facă ce vrea cu ce primește gratuit de la mine; liber să accepte ori să refuze, e liber să vină și să plece de la templu, după care să vină din nou și să plece din nou etc. Ușa e mereu deschisă. Doar că, atât timp cât este la templu, respectă regulile templului și de asemenea, cât discută ori interacționează cu mine, respectă regulile mele.

Am întâlnit adeseori oameni cu timp sau energie imensă, mereu puși pe discuții, pe critică, pe dezbateri. Aia nu e bine, aia ar fi trebuit făcut altfel etc. Răspunsul meu este simplu - nu mă interesează. Eu fac lucrurile așa, în acest fel iar tu poți face altfel. Nu dau de seamă nimănui iar dacă vreau să cer un sfat, am cui să-l cer, adică unora care într-adevăr mă pot ajuta și călăuzi. O mie de cuvinte dacă aș scrie ca să mă justific ori de câte ori unul sau altul emite o părere, injurie sau critică tot nu ar fi de ajuns și apoi ar trebui să scriu încă o mie și încă o mie pentru a răspunde la alte zece sau o sută de scrisori de răspuns la răspunsurile mele. Și uite așa mi-ar trece viața degeaba..... Printre lucrurile cele mai importante pe care le-am învățat în viață și în cei treisprezece ani de când sunt preot este că nu am cum să satisfac așteptările tuturor. Dacă aș încerca asta, aș fi asemenea lui Nastratin Hogea care vrând să-și facă un cuptor a sfârșit prin a-l dărâma definitiv după ce a ascultat părerile și nemulțumirile tuturor. 

în fața micului Hondo
(Sala Dharmei) al Amidaji

Un singur lucru mai am de spus înainte de încheiere. Sunt un om obișnuit. Nu posed vreun calm buddhist special, am o viață personală dificilă și nu sunt un exemplu pentru nimeni, nici chiar pentru mine. Deoarece atât eu, cât probabil și voi, avem propria doză de iluzie și nebunie, este bine să ne rezumăm, pe durata întâlnirilor noastre, la scopul foarte strict al buddhismului Jodo Shinshu, lăsând deoparte orice chestiune privată sau de altă natură. De asemenea, este indicat să nu ne irităm unii pe alții cu injurii sau atacuri la persoană. Am primit uneori amenințări ori am intrat în conflict cu diverse persoane, pe diferite teme și regret profund că nu m-am abținut și am reacționat stupid. Din păcate, nu sunt un om frumos sufletește și de aceea, prefer să stau departe de tensiuni inutile care ar putea scoate ce e mai rău din mine. La fel, încerc să nu scot nici eu ce e mai rău din voi, ci să creez un cadru normal pentru ascultarea Dharmei. Exact acesta este rostul regulilor dojo-ului sau templului - să ne ținem fiecare nebunia acasă. Nu îmi este ușor să fiu preot dar fac eforturi să devin util și să mă disciplinez. Vă rog, faceți și voi la fel. Este păcat să ne pierdem timpul degeaba.
Namo Amida Butsu