Honen Shonin a spus: ”Un om care
citește despre învățăturile Jodo (Tărâmului Pur) fără a primi instruire verbală
va rata ceea ce este cu adevărat necesar pentru atingerea nașterii în Tărâmul
Pur. Ființe extraordinare, precum Nagarjuna și Vasubandhu și, pe de altă parte,
oamenii cei mai de jos, păcătoșii obișnuiți ai zilelor din urmă vinovați de
cele zece păcate grave și cele cinci păcate de moarte, sunt îndemnați
deopotrivă de Buddha Shakyamuni să intre
în Tărâmul Beatitudinii Perfecte. Însă noi, oamenii obișnuiți de pe cel mai de
jos nivel spiritual, când auzim pe Buddha îndemnându-i pe cei buni, începem
imediat să ne desconsiderăm și să credem că nu avem cum să ne naștem în Tărâmul
Pur și astfel, prin propriile îndoieli, ne împiedicăm noi înșine să ajungem acolo
după moarte. De aceea, este foarte important să facem o distincție foarte clară
între învățătura destinată celor buni și virtuoși și cea aplicabilă celor răi și
păcătoși precum noi înșine. Dacă procedăm astfel credința în certitudinea
propriei nașteri în Tărâmul Pur va deveni neclintită și, prin puterea
Legământului Principal al lui Buddha, ne vom duce acolo în momentul morții.”[1] Comentariu:Adeseori mă întâlnesc cu oameni care, după ce aud învățătura Tărâmului
Pur se duc direct la texte dificile gen sutre ori la Kyogyoshinsho și se
blochează în diverse fraze care par că se contrazic unele cu altele. Există o
vorbă veche dar aplicabilă și azi, că nu trebuie să li se dea săbii celor
tinerideoarece se rănesc pe ei și
ceilalți cu ele. În același mod, începătorii fără prea multe cunoștințe, care
nu sunt stabili în credință și au o minte haotică nu trebuie să studieze
sutrele sau alte texte sacre fără o călăuzire potrivită din partea unui învățător adevărat. Nu neg faptul că unii pot avea karma bună de a înțelege rapid esențialul
tradiției noastre prin ei înșiși, dar aceia sunt foarte puțini în comparație cu
majoritatea care au nevoie de ajutor în a-și rezolva îndoielile și înțelegerile
greșite. Calea
noastră este ușoară, dar osbtacolele pe care oamenii le au de obicei când intră
în contact cu ea vin din propriile minți care sunt obișnuite cu o paradigmă total diferită decât cea a învățăturii Tărâmului Pur. Este foarte greu să fie
depășită obișnuința mentală de a gândi că trebuie să faci neapărat ceva pentru
a fi demn de un anumit scop. Această atitudine poate fi utilă în viața de
fiecare zi dar este complet inutilă pe Calea Nembutsu unde Amida face totul. Din
cauza obiceiului nostru de a nu-i ierta pe cei care ne-au greșit și nici chiar
pe noi înșine, avem tendința de a crede că nu e corect ca ființele rele
asemenea nouă sau altele să fie salvate atât de ușor de Amida. Totuși,
Compasiunea Infinită nu are nimic de-a face cu concepțiile noastre limitate
despre bine și rău iar Buddha Amida nu e un judecător, ci Părinte iubitor și
Salvator. Ce mamă sau tată ar refuza să-și salveze copii de la înec pentru că sunt răi? Pentru ochii
noștri neiluminați oamenii se impart în buni și răi, între cei care merită sau
nu merită salvarea, dar în ceea ce-l privește pe Buddha Amida noi suntem cu toții
copiii lui care suferă și rătăcesc în samsara. Acolo unde noi vedem buni sau
răi, El vede ființe aflate în suferință care trebuie salvate. Mulți
dintre noi ”discutăm doar despre bine şi rău,
neluând în seamă bunăvoinţa lui Amida”[2], așa cum
se spune în Tannisho, uitând că ”Legământul Principal al lui Amida nu face nicio
diferenţă între tineri şi bătrâni ori între buni sau răi” și că ” acesta este Legământul care salvează pe cei a căror
karmă negativă este grea şi adâncă şi ale căror patimi oarbe sunt numeroase."[3] Uităm faptul că ”doar shinjin (credința) este important”, însă un învățător adevărat ne
va aminti mereu de acest lucru prin instrucțiunile lui verbale și ne va ajuta
să ne depășim orice obstacol mental. Nu e nevoie să ne comparăm cu alții, să cădem în depresie ori să ne
descurajăm din cauză că ar putea fi mai buni decât noi. Mai degrabă să ne
concentrăm pe relația personală cu Buddha Amida deoarece Legământul său Principal a fost făcut pentru fiecare dintre noi în parte. Acesta este sensul
cuvintelor lui Shinran: ”Când mă
gândesc profund la Legământul lui Amida care a apărut din cinci kalpa de
contemplaţie profundă, îmi dau seama că a fost făcut în întregime doar pentru
mine, Shinran.” Înlocuieşte cuvântul „Shinran” cu numele tău și spune: „când mă gândesc profund la Legământul lui Amida care a apărut din cinci
kalpa de contemplaţie profundă, îmi dau seama că a fost făcut în întregime doar
pentru mine, Ion, Mărin, Ioana, Maria, Mihai, etc. Este inutil să te
îngrijorezi ori să fi gelos că alții ar putea fi mai buni decât tine deoarece
numai un Buddha poate fi cu adevărat bun. Honen
Shonin a spus: ”Nu îți face griji dacă patimile tale rele
sunt puternice sau dacă păcatele îți sunt ușoare sau grele. Doar spune Numele
lui Amida cu gura ta și lasă-ți credința să însoțească sunetul vocii tale, deoarece
cu siguranță te vei naște în Tărâmul Pur”.”[4] Shinran, discipolul său, a spus: ”În
ceea ce mă priveşte, eu doar accept şi cred ceea ce venerabilul meu învăţător
mi-a spus, ‘doar spune Nembutsu şi
vei fi salvat de Amida; nimic altceva nu mai este necesar’.”[5] Orice învățător
adevărat vă va zice același lucru iar voi chiar aveți nevoie de un învățător care să vă simplifice înțelegerea și să vă ajute să vă focalizați pe Amida. Namo Amida Bu
[1] Honen the Buddhist Saint - His Life and Teachings, volume III, compiled
by imperial order, translation by Rev Ryugaku Ishizuka and Rev Harper Havelock
Coates, The Society for the Publication of Sacred Books of the World, Kyoto,
1949, p. 394 [2]The Collected Works of Shinran, Shin Buddhism Translation
Series, Jodo Shinshu Hongwanji-ha, Kyoto, 1997, p.679 [3] Shinran Shonin, Tannisho, capitolul I, The
Collected Works of Shinran, Shin Buddhism Translation Series, Jodo Shinshu
Hongwanji-ha, Kyoto, 1997, p.661 [4] Honen the Buddhist Saint - His Life and Teachings, volume III, compiled
by imperial order, translation by Rev Ryugaku Ishizuka and Rev Harper Havelock
Coates, The Society for the Publication of Sacred Books of the World, Kyoto,
1949, p. 395 [5]The Collected Works of Shinran, Shin Buddhism Translation
Series, Jodo Shinshu Hongwanji-ha, Kyoto, 1997, p.662
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.