Din punct de vedere intelectual cred în existența lui Buddha Amida și a Tărâmului său Pur și vreau să ajung acolo dar e limpede că mă confrunt cu un fel de blocaj emoțional sau de altă natură care mă împiedică să am o credință stabilă și să am experiența prezenței vii a lui Amida în viața mea. Care este sfatul tău?
Apoi, în ceea ce privește acel blocaj emotional care crezi că te împiedică să ai o credință stabilă – abandonează ideea de a aștepta ca un blocaj emotional sau orice altă problemă să dispară. Abandonează ideea că ceva trebuie să dispară și altceva trebuie să rămână. Încetează să mai aștepți experiențe și senzații speciale legate de Amida ca o prezență vie în viața ta. Buddha Amida este într-adevăr, o prezență vie în viața noastră doar că nu-l putem vedea ori simți așa cum ne dorim noi deoarece nu suntem Buddhași! Ființele neiluminate nu pot recunoaște un Buddha nici dacă s-ar afla înaintea lor în fiecare zi, așa cum face Amida.
Este inutil să te îngrijoreze vreun blocaj emotional care te-ar împiedica să ai vreo experiență cu Amida ori o credință stabilă. Este absolut normal pentru un om obișnuit să aibă parte de diverse probleme emoționale și blocaje iar asta nu are de ce să te îngrijoreze! Shinjin este doar o credință simplă – e decizia de a te încrede în Buddha Amida că te va duce în Tărâmul lui Pur la fel cum decizi să lași un mecanic bun să-ți repare mașina ori un instalator să-ți aranjeze țevile prin casă. La fel cum ai încredere într-un mecanic să-ți repare mașina, poți decide să ai încredere că Amida te va duce în Tărâmul lui Pur. Credința (shinjin) NU este ceva extraordinar și nu implică neapărat vreo senzație specială. Credința co-există cu patimile noastre oarbe, cu stările emoționale exaltate sau proaste, bune sau rele, cu blocajele pe care le avem, deoarece credința NU este satori (Iluminare). Amida nu a promis că ne va repara problemele noastre emoționale în această viață, ci doar că ne va pune în stadiul de nonretrogresiune pentru nașterea în Tărâmul Pur.
patimile mele rele mă împiedică să o percep și să o văd,
însă această Lumină plină de Compasiune nu încetează să strălucească
asupra mea."[1]
[1] Kyogyoshinsho – On Teaching, Practice, Faith, and Enlightenment,chapter II, translated by Hisao Inagaki, Numata Center for Buddhist Translation and Research, Kyoto, 2003, p. 80
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu