.jpg)
Acest articol este un fragment din cartea mea Învățături simple despre vacuitate și natura de Buddha. Click aici pentru a vă întoarce la CUPRINS
Vă prezint în cele ce urmează o colecție de pasaje care vă vor ajuta să
contemplați învățătura explicată în capitolul al doilea - Realitatea naturii de Buddha (click aici pentru a-l citi).
”Esența Celui Plecat[1] este prezentă în toate ființele care transmigrează în samsara”.[2]
Sutra regelui interiorizării meditative
*
”Toate ființele sensibile au esența lui Tathagata.”[3]
Mica Parinirvana sutra
*
”De exemplu, la fel cum untul este conținut în lapte, esența lui Tathagata pătrunde toate ființele simțitoare.”[4]
Mahaparinirvana Sutra
*
”[În Mahaparinirvana sutra se spune]:
‘Vehiculul unic este numit natura de Buddha. Din acest motiv eu declar că absolut toate ființele simțitoare au natura de Buddha, însă din cauză că aceasta este acoperită de ignoranță ele nu o pot vedea.’
În Sutra ghirlandei se spune:
Trupurile tuturor Buddha sunt doar un singur trup Dharma (Dharmakaya naturii de Buddha). Ei au aceeași minte și înțelepciune. Cele zece puteri și patru tipuri de curaj sunt la fel.’”[5]
Comentând pasajele de mai sus, Shinran Shonin spunea:
”Din câte vedem, realizarea spirituală descrisă mai sus (atingerea naturii de Buddha) este marele avantaj pe care îl obținem în Tărâmul Pur.”[6]
Shinran Shonin, Kyogyoshinsho, cap II
*
”Cel care a văzut natura de Buddha nu mai e o ființă simțitoare”[7].”[8]
Mahaparinirvana Sutra citată de Shinran Shonin în Kyogyoshinsho, cap III
*
“Fie ca toate ființele să-și distrugă pentru totdeauna patimile oarbe și să-și vadă natura de Buddha.”[9]
Mahaparinirvana Sutra citată de Shinran Shonin în Kyogyoshinsho, cap III
*
”Adevărata eliberare este Tathagata…. Când cineva atinge Iluminarea perfectă și de neîntrecut se eliberează de atașamente și îndoială. A fi eliberat de atașamente și îndoială este adevărata eliberare; adevărata eliberare este Tathagata. Tathagata este Nirvana; Nirvana este inepuizabilă; ceea ce este inepuizabil este natura de Buddha; natura de Buddha este a avea certitudine; a avea certitudine este IIluminarea perfectă și de neîntrecut. Bodhisattva Kasyapa i-a spus lui Buddha: ‘Cel mai Onorat din lume, dacă Nirvana, natura de Buddha și a avea certitudine sunt termeni care au același înțeles de ce mai propovăduiești Cele Trei Refugii?’. Buddha i-a răspuns lui Kasyapa: ‘Fiu de viță nobilă, toate ființele simțitoare caută Cele Trei Refugii deoarece le e frică de samsara. Prin Cele Trei Refugii[10] ajung să cunoască natura de Buddha, certitudinea și Nirvana.’”[11]
Mahaparinirvana Sutra citată de Shinran Shonin în Kyogyoshinsho, cap V
*
”Din moment ce Tathagatașii (Buddhașii) sunt eterni și nu sunt supuși schimbării sunt numiți adevărata realitate.”[12]
Mahaparinirvana Sutra citată de Shinran Shonin în Kyogyoshinsho, cap V
*
” Spațiul nu e înauntru și nici înafară dar toate ființele îl au. Așa stau lucrurile și în ceea ce privește natura de Buddha.”[13]
Mahaparinirvana Sutra citată de Shinran Shonin în Kyogyoshinsho, cap V
*
”Cei care încalcă cele patru mari interdicții, cei care fac cele cinci păcate de moarte, precum și icchantika – toți au natura de Buddha.”[14]
Mahaparinirvana Sutra citată de Shinran Shonin în Kyogyoshinsho, cap V
Icchantika sunt aceia despre care se spune că sunt atât de jos din punct de vedere spiritual încât nu au nicio șansă de a atinge Buddheitatea prin propriile puteri[15]. Cu toate acestea, inclusiv ei au natura de Buddha.
*
” Fii de viță nobilă, întotdeauna spun că toate ființele simțitoare au natura de Buddha; aceasta este învățătura care este în acord cu intenția mea. Deși toate au natura de Buddha nu o pot vedea din cauză că este acoperită de patimi rele.”[16]
Mahaparinirvana Sutra citată de Shinran Shonin în Kyogyoshinsho, cap V
*
” Toți Buddha - Cei mai Onorați din Lume văd natura de Buddha atât de clar precum s-ar uita la un fruct de mango pe care-l țin în palmă.”[17]
Mahaparinirvana Sutra citată de Shinran Shonin în Kyogyoshinsho, cap V
*
” Ceea ce nu este adevărat nu este Așaitate. Ceea ce nu este Așaitate nu este Tathagata.”[18]
Sutra despre concentrarea meditativă complet liniștită și sigură
*
” Ceea ce se numește ‘esența Tathagata’ este Nirvana, indestructibilă asemenea spațiului și cerului. Buddhașii din trecut, prezent și viitor o numesc Nirvana.”[19]
Ghanavyuha Sutra
*
“ Tărâmul Nirvanei este Dharmakaya lui Buddha. Atingerea Dharmakayei este Vehiculul Unic. Buddha nu este diferit de Dharmakaya. Buddha este El însuși Dharmakaya.”[20]
Srimala Sutra
*
“Nu există nicio îndoială că natura de Buddha este ascunsă sub straturile de iluzii și murdării. De asemenea, nu există nicio îndoială că Dharmakaya celui mai Onorat din lume transcende toate straturile de iluzii și murdării.”[21]
Srimala Sutra
”Esența Celui Plecat[1] este prezentă în toate ființele care transmigrează în samsara”.[2]
Sutra regelui interiorizării meditative
*
”Toate ființele sensibile au esența lui Tathagata.”[3]
Mica Parinirvana sutra
*
”De exemplu, la fel cum untul este conținut în lapte, esența lui Tathagata pătrunde toate ființele simțitoare.”[4]
Mahaparinirvana Sutra
*
”[În Mahaparinirvana sutra se spune]:
‘Vehiculul unic este numit natura de Buddha. Din acest motiv eu declar că absolut toate ființele simțitoare au natura de Buddha, însă din cauză că aceasta este acoperită de ignoranță ele nu o pot vedea.’
În Sutra ghirlandei se spune:
Trupurile tuturor Buddha sunt doar un singur trup Dharma (Dharmakaya naturii de Buddha). Ei au aceeași minte și înțelepciune. Cele zece puteri și patru tipuri de curaj sunt la fel.’”[5]
Comentând pasajele de mai sus, Shinran Shonin spunea:
”Din câte vedem, realizarea spirituală descrisă mai sus (atingerea naturii de Buddha) este marele avantaj pe care îl obținem în Tărâmul Pur.”[6]
Shinran Shonin, Kyogyoshinsho, cap II
*
”Cel care a văzut natura de Buddha nu mai e o ființă simțitoare”[7].”[8]
Mahaparinirvana Sutra citată de Shinran Shonin în Kyogyoshinsho, cap III
*
“Fie ca toate ființele să-și distrugă pentru totdeauna patimile oarbe și să-și vadă natura de Buddha.”[9]
Mahaparinirvana Sutra citată de Shinran Shonin în Kyogyoshinsho, cap III
*
”Adevărata eliberare este Tathagata…. Când cineva atinge Iluminarea perfectă și de neîntrecut se eliberează de atașamente și îndoială. A fi eliberat de atașamente și îndoială este adevărata eliberare; adevărata eliberare este Tathagata. Tathagata este Nirvana; Nirvana este inepuizabilă; ceea ce este inepuizabil este natura de Buddha; natura de Buddha este a avea certitudine; a avea certitudine este IIluminarea perfectă și de neîntrecut. Bodhisattva Kasyapa i-a spus lui Buddha: ‘Cel mai Onorat din lume, dacă Nirvana, natura de Buddha și a avea certitudine sunt termeni care au același înțeles de ce mai propovăduiești Cele Trei Refugii?’. Buddha i-a răspuns lui Kasyapa: ‘Fiu de viță nobilă, toate ființele simțitoare caută Cele Trei Refugii deoarece le e frică de samsara. Prin Cele Trei Refugii[10] ajung să cunoască natura de Buddha, certitudinea și Nirvana.’”[11]
Mahaparinirvana Sutra citată de Shinran Shonin în Kyogyoshinsho, cap V
*
”Din moment ce Tathagatașii (Buddhașii) sunt eterni și nu sunt supuși schimbării sunt numiți adevărata realitate.”[12]
Mahaparinirvana Sutra citată de Shinran Shonin în Kyogyoshinsho, cap V
*
” Spațiul nu e înauntru și nici înafară dar toate ființele îl au. Așa stau lucrurile și în ceea ce privește natura de Buddha.”[13]
Mahaparinirvana Sutra citată de Shinran Shonin în Kyogyoshinsho, cap V
*
”Cei care încalcă cele patru mari interdicții, cei care fac cele cinci păcate de moarte, precum și icchantika – toți au natura de Buddha.”[14]
Mahaparinirvana Sutra citată de Shinran Shonin în Kyogyoshinsho, cap V
Icchantika sunt aceia despre care se spune că sunt atât de jos din punct de vedere spiritual încât nu au nicio șansă de a atinge Buddheitatea prin propriile puteri[15]. Cu toate acestea, inclusiv ei au natura de Buddha.
*
” Fii de viță nobilă, întotdeauna spun că toate ființele simțitoare au natura de Buddha; aceasta este învățătura care este în acord cu intenția mea. Deși toate au natura de Buddha nu o pot vedea din cauză că este acoperită de patimi rele.”[16]
Mahaparinirvana Sutra citată de Shinran Shonin în Kyogyoshinsho, cap V
*
” Toți Buddha - Cei mai Onorați din Lume văd natura de Buddha atât de clar precum s-ar uita la un fruct de mango pe care-l țin în palmă.”[17]
Mahaparinirvana Sutra citată de Shinran Shonin în Kyogyoshinsho, cap V
*
” Ceea ce nu este adevărat nu este Așaitate. Ceea ce nu este Așaitate nu este Tathagata.”[18]
Sutra despre concentrarea meditativă complet liniștită și sigură
*
” Ceea ce se numește ‘esența Tathagata’ este Nirvana, indestructibilă asemenea spațiului și cerului. Buddhașii din trecut, prezent și viitor o numesc Nirvana.”[19]
Ghanavyuha Sutra
*
“ Tărâmul Nirvanei este Dharmakaya lui Buddha. Atingerea Dharmakayei este Vehiculul Unic. Buddha nu este diferit de Dharmakaya. Buddha este El însuși Dharmakaya.”[20]
Srimala Sutra
*
“Nu există nicio îndoială că natura de Buddha este ascunsă sub straturile de iluzii și murdării. De asemenea, nu există nicio îndoială că Dharmakaya celui mai Onorat din lume transcende toate straturile de iluzii și murdării.”[21]
Srimala Sutra
*
“Natura minții (natura de Buddha) ca element al spațiului nu depinde de cauze și condiții,
ea nu apare, nu încetează și nu se află undeva anume.
Această natură a minții, clară și luminoasă este neschimbătoare asemenea spațiului.
Ea nu este afectată de dorințe sau mizeriile exterioare care apar din cauza gândirii incorecte.
Nu este produsă de karmă sau diverse otrăvuri mentale. De aceea, nu este consumată de flăcările neîndurătoare ale morții, bolii și bătrâneții.”[22]
Bodhisattva Maitreya, Mahayana Uttaratantrashastra
*
” Această Tathagatagarbha (esență de Buddha) sălășluiește în interiorul giulgiului suferințelor
asemenea unui Buddha într-un lotus putrezit, mierii dintr-un roi de albine, bobului de grâu în coajă, aurului acoperit de murdărie, comorii îngropate adânc, lăstarului răsărit dintr-un fruct, statuii celui Victorios învelit în zdrențe, unui conducător al lumii în burta unei femei sărace și a unei imagini prețioase sub un strat de lut. În acest fel natura de Buddha se află în toate ființele simțitoare, ascunsă de mizeria diverselor tipuri de otravă. Mizeriile [iluziilor și patimilor oarbe] corespund lotusului putrezit, roiului de albine, cojilor de grâu, murdăriei care acopera aurul, fructului, pământului în care e îngropată comoara, zdrențelor, femeii însărcinate și lutului.
Buddha, mierea, bobul de grâu, aurul, comoara, lăstarul, statuia celui Victorios, conducătorul lumii și imaginea prețioasă reprezintă elementul pur al naturii de Buddha.
Văzând că în caliciul[23] unui lotus urât se află
un Tathagata cu o mie de semne ale desăvârșirii,
un om înzestrat cu viziunea divină imaculată
îl ia de pe giulgiul petalelor născute în apă.
De asemenea, Sugata cu al său ochi de Buddha își vede propria natură chiar și în aceia care se află în iadul celor mai cumplite dureri.
Având compasiune infinită și fără de opreliști,
El le salvează de propriile lor întunecări.
De îndată ce ochii lui divini îl văd pe Sugata dinauntrul lotusului închis și murdar, îi taie petalele.
Văzând natura perfectă de Buddha dinauntrul ființelor întunecate de giulgiul dorințelor, urii și altor otrăvuri mentale,
Muni (Înțeleptul/Buddha) face la fel și le distruge toate vălurile cu Compasiunea lui.
Mierea e înconjurată de un roi de albine.
Un om priceput folosește metode potrivite
pentru a o separa de ele.
De asemenea, când cu ochii atotștiutori
vede natura de Buddha asemenea mierii
Marele Înțelept face ca vălurile asemenea albinelor
să fie pe deplin îndepărtate.
Urmărind să obțină mierea ascunsă de milioane și milioane de albine,
omul nostru le îndepărtează și obține ceea ce dorește.
Cunoașterea pură din toate ființele simțitoare (natura de Buddha) este asemenea mierii iar Victoriosul (Buddha) capabil să înlăture albinele otrăvitoare este asemenea omului priceput.
Un bob de grâu încă în coajă
nu este potrivit să fie mâncat de om.
Cei care sunt în căutarea hranei
mai întâi înlătură coaja și apoi mănâncă bobul.
Natura celui Victorios - prezentă în toate ființele
dar amestecată cu diverse otrăvuri mentale este asemănătoare bobului și cojii acestuia.
Cât timp rămâne în acest fel
faptele celui Victorios nu pot apărea în cele trei tărâmuri ale existenței.
(Cel care nu și-a descoperit natura de Buddha nu poate ajuta cu adevărat ființele simțitoare)
Boabele de orez, hrișcă sau orz care nu au fost curățate de coji nu pot fi transformate într-o mâncare delicioasă, plăcută omului..
La fel, Domnul calităților (natura Buddha) este prezent în toate ființele, însă corpul Lui nu este eliberat de giulgiul otrăvurilor.
De aceea trupul Său nu poate oferi gustul fericit al Dharmei ființelor simțitoare lovite de foamea propriilor suferințe.
Unui călător i-a căzut aur din buzunar într-un
loc plin cu deșeuri putrezite.
Acest aur, fiind indestructibil de la natură, a rămas neschimbat timp de multe secole.
Apoi, un zeu cu viziune divină l-a văzut și i-a spus unui om: ‘Purifică acest aur extrem de prețios
aruncat în murdărie și transformă-l în ceva
demn de frumusețea lui! '
La fel, Muni (Înțeleptul/Buddha) vede calitățile ființelor afundate în mizeria otrăvurilor mentale
și revarsă asupra lor ploaia Dharmei sacre,
purificându-le noroiul suferințelor.
Odată ce zeul a văzut aurul care a căzut în locul plin de deșeuri putrezite, îndreaptă insistent atenția oamenilor către această frumusețe supremă, astfel încât să îl poată curăța complet.
Văzând în toate ființele pe prețiosul și perfectul Buddha care a căzut în mizeria otrăvurilor mentale,
Cel Victorios face la fel și ii învață Dharma.
Dacă s-ar îngropa o comoară inepuizabilă în pământ sub casa unui om sărac, omul n-ar ști de ea și comoara
nu i-ar vorbi si nu i-ar spune ‘sunt aici!’
La fel, o comoară prețioasă există în mintea fiecărei ființe. Aceasta e adevărata ei stare, lipsită de orice murdărie, căreia nu e necesar să i se adauge ori să i se ia nimic, însă din moment ce nu realizează acest lucru,
ființele sensibile se chinuie într-una cu diverse tipuri de suferințe.
Când o comoară prețioasă este ascunsă în pământ, sub casa unui om sărac, acea comoară nu-i poate spune ‘sunt aici!’ și de aceea, omul nu știe de prezența ei.
La fel ca acest om sărac, ființele nu știu că natura de Buddha se află în casa minții lor și de aceea, Marele Înțelept (Buddha) se naște în lume pentru a-i ajuta să obțină această comoară.
(Buddhașii apar în lume pentru a ajuta ființele să se trezească la adevărata lor natură înnăscută de Buddha. Acesta este și motivul pentru care Shakyamuni a venit pe pământ și a propovăduit Amida Dharma[24].)
Sămânța conținută în fructul de mango sau alt copac asemănător are în el însuși proprietatea indestructibilă a încolțirii.
De îndată ce primește pământ arat, apă și celelalte condiții, se va dezvolta treptat într-un copac maiestuos.
Fructul ignoranței și celorlalte defecte ale ființelor
conține înauntrul cojii elementul virtuos al Dharmakaya (natura Buddha).
La fel, bazându-se pe virtute, acest element
se va transforma treptat într-un rege Muni (regele înțelepților/Buddha).
Prin intermediul apei, luminii solare, vântului, pământului, timpului, spațiului și altor condiții necesare,
copacul crește din sămânța aflată în fructul de banană sau mango.
La fel, sămânța fertilă (natura de Buddha) a perfectului Buddha, ascunsă în otrăvurilor mentale ale ființelor,
crește cu ajutorul virtuții.
O imagine a lui Buddha din material prețios stă aruncată lângă drum, înfășurată într-o cârpă zdrențuită și urât mirositoare.
Un zeu ce se află în zonă îi anunță pe trecători de prezența ei și îi încurajează s-o ia de acolo.
La fel, având viziune fără de obstacole,
Buddha vede substanța Sugata (natura de Buddha)
înfășurată în mulțimea otrăvurilor mentale, inclusiv la animale și ne învață metodele pentru a o elibera.
Când ochii lui percep statuia prețioasă a lui Tathagata
învelită în zdrențe împuțite și aruncată la marginea drumului, zeul îi ajută pe trecători să o vadă și să o ia de acolo
La fel, Victoriosul (Buddha) vede că natura de Buddha învelită în cârpele zdrențuite ale otrăvurilor mentale ce zace pe drumul samsarei este prezentă chiar și în interiorul animalelor și propovăduiește Dharma pentru
ca aceasta să fie eliberată.
O femeie cu înfățișare mizeră, fără protecție și care locuiește într-o casă săracă nu știe că are în pântecele ei un rege glorios.
Nașterea în existența samsarică este asemenea casei sărăcăcioase. Ființele impure sunt precum femeia ce poartă un rege în burtă.Din moment ce el este prezent în interiorul ei, înseamnă că are protecție.
Elementul neîntinat este precum regele din burtă.
Un conducător al pământului se află în burta unei femei urâte și îmbrăcate în zdrențe murdare.
De asemenea, ființele se consideră lipsite de protecție și adăpost, deși un protector locuiește în propriile lor minți. Astfel, ei continuă să sufere, cu mintea neliniștită și aflată sub impulsul otrăvurilor mentale.
(Ființele rătăcesc în samsara fără niciun sens și au parte de diverse suferințe deși natura lor înnăscută de Buddha este iluminată și liberă).
O imagine bine concepută din punct de vedere artistic, cu aspect pașnic, care a fost turnată în aur și se află încă în interiorul matriței are în exterior natura lutului.
Experții, când văd acest lucru, vor îndepărta stratul exterior și vor curăța aurul din acesta.
La fel, cei Atot-iluminați (Buddhașii) văd că există pângăriri pe natura luminoasă (natura lui Buddha),
dar că aceste pete sunt doar accidentale (neesențiale),
și purifică ființele, care sunt ca minele de bijuterii, de toate vălurile lor.
Recunoscând natura unei imagini cu aspect pașnic,
impecabil și făcut din aur strălucitor, în timp ce se află încă în matrița sa, un expert îndepărtează straturile de lut.
La fel, omniscientul Buddha cunoaște mintea pașnică (natura lui Buddha), care este asemănătoare aurului pur și îndepărtează obscuritățile predând Dharma, așa cum matrița este lovită și ciobită.
Lotusul, albinele, coaja, mizeria,
pământul, coaja fructelor, cârpa zdrențuită,
pântecele femeii și giulgiul de lut
exemplifică pângăririle, în timp ce natura curată este ca Buddha, mierea, miezul, aurul,
comoara, copacul mare, statuia prețioasă,
monarhul universal și imaginea de aur.
Se spune că giulgiul otrăvurilor mentale,
care învăluie natura de Buddha nu a avut niciodată vreo legătură cu ea din timpul fără de început,
în timp ce natura lui Buddha, care este lipsită de orice pângărire, a fost prezentă în el dintotdeauna.”[25]
Bodhisattva Maitreya, Mahayana Uttaratantrashastra
*
„Așa cum este aurul curat, apa fără murdărie, cerul fără nori, tot așa este Mintea pură când e desprinsă de imaginația falsă.”[26]
Lankavatara Sutra
Mintea pură este natura de Buddha.
*
„Ce se înțelege prin realitate eternă? Mahamati, drumul străvechi al realității a fost aici tot timpul, precum aurul, argintul sau perla păstrată în mină. Mahamati, Dharmadhatu (natura de Buddha) există pentru totdeauna, indiferent dacă Tathagata apare în lume sau nu. Așa cum Tathagata (Buddha) există veșnic, la fel există și fundamentul tuturor lucrurilor (dharmata). Realitatea rămâne pentru totdeauna, realitatea își păstrează ordinea ei naturală ca drumurile dintr-un oraș străvechi. De exemplu, Mahamati, un om care se plimbă într-o pădure și descoperă un oraș antic cu străzi ordonate poate intra în oraș și, după ce a intrat în el, se poate odihni, se poate comporta ca un cetățean și se poate bucura de toate plăcerile care decurg din aceasta. Ce crezi, Mahamati? A făcut acest om drumul pe care intră în cetate, precum și diversele lucruri din oraș?
Mahamati a răspuns: Nu..
Cel Binecuvântat a spus: La fel, Mahamati, ceea ce eu și ceilalți Tathagata (Buddha) am descoperit este această realitate, adică realitatea care rămâne veșnic (sthitita), realitatea autoreglabilă (niyamata), așaitatea (tathata), realitatea lucrurilor așa cum sunt ele (bhutata), adevărul însuși (satyata).”[27]
Realitatea veșnică și mereu prezentă este natura necreată de Buddha, asemenea orașului străvechi cu străzi ordonate care nu a fost creat de călător, ci doar descoperit de acesta.
*
„Esența Așaității (natura de Buddha) nu cunoaște nicio creștere sau descreștere la oamenii obișnuiți, la hinayaniști, la Bodhisattvași sau la Buddhași. Nu a fost creată și nici nu va înceta să mai existe la sfârșitul timpului; este eternă dintotdeauna.”[28]
Maestrul Ashvaghosha, Trezirea credinței în Mahayana
*
„Tathagata-garbha nu are început și, prin urmare, ignoranța nu are început. Dacă cineva afirmă că ființele simțitoare au apărut în afara acestei lumi întreite[29], el susține punctul de vedere dat în scripturile ereticilor. Din nou, Tathagata-garbha nu are un sfârșit; iar Nirvana atinsă de Buddha, fiind una cu ea, de asemenea, nu are sfârșit.”[30]
Maestrul Ashvaghosha, Trezirea credinței în Mahayana
Atât natura de Buddha cât și starea de ființe ignorante care nu își cunosc natura de Buddha nu au început.
*
„Am rătăcit la nesfârșit dintr-o stare de confuzie în alta însă niciodată nu ne-am pierdut natura de Buddha. Natura noastră de Buddha nu este niciodată separată de mintea noastră. Deși nu suntem despărțiți de ea, nu o cunoaștem și astfel, rătăcim în existența samsarică.
[…] Natura de Buddha pătrunde în toate ființele simțitoare. Nu am pierdut-o și nu a fost niciodată separată de mintea noastră nici măcar o singură clipă. Această natură de Buddha este întotdeauna prezentă și singurul lucru care o ascunde este propria noastră gândire. Nimic altceva nu o ascunde. Esența devine întunecată de expresie. Exprimarea propriei noastre atenții ia forma gândirii confuze care ne întunecă. Cu alte cuvinte, noi ne întunecăm propria natură de Buddha[31].”[32]
Tulku Urgyen Rinpoche, A patra Dharma a lui Gampopa
*
„Când aurul pur este acoperit de murdărie nu pare că e aur chiar dacă această murdărie este temporară. Dar odată ce murdăria este îndepărtată, ne dăm seama că aurul este aur. În același mod, atunci când confuzia noastră este purificată și îndepărtată, înțelepciunea care este starea noastră naturală de trezie se manifestă. În prezent, starea oamenilor obișnuiți este ca aurul pur acoperit cu murdărie. Natura noastră de Buddha este acoperită de întunecări temporare. De îndată ce este purificat, aurul este doar aur pur. Atât timp cât mintea noastră este confuză, năucită, înșelată și greșită, natura noastră de Buddha continuă să fie târâtă prin tărâmurile samsarei. Dar atunci când mintea este eliberată de confuzie, negreșită și fără de iluzie, ea este însăși natura de Buddha.”[33]
Tulku Urgyen Rinpoche, A patra Dharma a lui Gampopa
*
„Dacă nu am avea deja această bijuterie care împlinește dorințele (natura de Buddha), atunci ea ar fi greu de găsit. Dar, de fapt, în toate viețile noastre fără început nu am fost niciodată fără ea. Dacă ni s-ar spune: ‚Trebuie să deții o bijuterie care împlinește dorințele!’, atunci am avea probleme pentru că ar trebui dintr-o dată să venim cu ceva ce nu deținem. Dar bijuteria care împlinește dorințele a naturii de Buddha este deja prezentă în noi. Din cauza ignoranței și a iluziei noastre nu o recunoaștem și continuăm viață după viață printre cele șase categorii de ființe simțitoare[34]. Ce trist e că oamenii aruncă ceea ce este cu adevărat valoros și, în schimb, urmăresc mâncare, bogăție, o bună reputație și laude!”[35]
Tulku Urgyen Rinpoche, A patra Dharma a lui Gampopa
*
„Această minte trezită a conștientizării depline nu este făcută din nicio substanță materială. Ea este autoexistentă și inerentă ție însuți.”[36]
Padmasambhava, Arătând toiagul spre bătrân
*
„Samsara este a fi prins în fapte nesănătoase și imorale și a te naște mereu în cele șase categorii de ființe, trecând într-una de la o stare la alta. Nirvana înseamnă a recunoaște natura minții (natura de Buddha) și, prin urmare, a distruge complet atașamentul samsaric. […]
A nu ști (marigpa) înseamnă a nu cunoaște natura minții. A ști (rigpa) înseamnă a cunoaște starea originară de trezie”.[37]
Shri Singha, Zece puncte profunde și sfaturi esențiale
*
„Această natură de Buddha este prezentă în toată lumea, de la Dharmakaya Buddha Samantabhadra[38] până la cea mai mică insectă și chiar până la cele mai mici entități pe care le poți vedea printr-un microscop. În toate aceste ființe, natura de Buddha este identică.””[39]
Tulku Urgyen Rinpoche, Moștenirea
*
„Trebuie să facem distincția între minte și esența minții. Esența minții (natura de Buddha) a ființelor sensibile și mintea trezită a lui Buddha este aceeași. Buddheitatea înseamnă a fi complet stabil în starea de dinainte de apariția gândirii dualiste. O ființă simțitoare asemenea nouă, care nu își dă seama de esența ei (de natura de Buddha), se lasă prinsă de propria gândire și devine năucită. Totuși, esența minții noastre și însăși esența tuturor Buddha treziți este primordial aceeași. Ființele simțitoare și Buddha au o bază identică, natura de Buddha. Buddhașii s-au trezit datorită realizării esenței lor. Ființele simțitoare au devenit confuze din cauza faptului că nu și-au dat seama de esența lor. Astfel, există un singur fundament comun al tuturor (natura de Buddha) și două căi diferite.”[40]
Tulku Urgyen Rinpoche, Moștenirea
*
”Un Buddha este cineva care a recunoscut esența minții (natura de Buddha) și este trezit prin aceasta. O ființă simțitoare (samsarică) este cineva care nu a făcut asta și care este dusă în confuzie de propria gândire. Cel care nu a reușit să recunoască esența minții (natura lui Buddha) este numit ființă simțitoare. Cineva care a realizat natura de Buddha sau esența minții și a devenit stabil în această realizare este numit Buddha.””[41]
Tulku Urgyen Rinpoche, Moștenirea
*
„Mă înclin la picioarele Maeștrilor care ne învață că, asemenea unei lămpi cu unt ascunsă într-un vas, comorii unui sărac, etc, esența Sugata (natura de Buddha), Luminozitatea sau Dharmakaya există în învelișul agregatelor relative și accidentale.
Mă înclin la picioarele Maeștrilor
care fac această distincție clară:
toate fenomenele imaginate și dependente sunt inexistente[42], dar adevărata natură pe deplin stabilită (natura de Buddha) nu este niciodată inexistentă’.
Mă înclin la picioarele Maeștrilor care ne învață că
‘toate fenomenele relative
dar Absolutul care există prin sine (natura de Buddha) transcende originea dependentă.”[44]
Dolpopa Sherab Gyaltsen, Comentariu general asupra Doctrinei
*
„Mă închin la picioarele Maeștrilor care ne învață că toate fenomenele exterioare și interioare sunt doar sfera confuză a ignoranței, iar Trezia primordială ce există prin ea însăși este adevărata noastră natură’.
Aceștia fac distincția clară între conștiință (fluxul mental al ființelor neiluminate)și Trezia primordială (natura de Buddha), precum și între samsara și Nirvana și cele două adevăruri.”
„Mă înclin la picioarele Maeștrilor care disting și ne învață că cele trei lumi relative sunt doar o apariție confuză și exagerată, în timp ce lumea întreită absolută și esența Sugata (natura de Buddha) sunt o apariție indestructibilă, neimaginată și fără de confuzie.’”[45]
Dolpopa Sherab Gyaltsen, Comentariu general asupra Doctrinei
*
„Dacă este conștiință,
nu este trezia primordială ce există prin sine.
Dacă este conștiință,
nu este permanentă, stabilă și eternă.
Dacă este conștiință,
nu este esența Sugata.
Dacă este conștiință,
nu este Nirvana cea mare.
Dacă este luminozitate naturală,
nu este conștiință.”[46]
Dolpopa Sherab Gyaltsen, Al patrulea conciliu
Aici termenul de conștiință se referă la fluxul mental al ființelor neiluminate care nu este natura de Buddha sau Trezia primordială, luminozitatea naturală, esența eternă a Sugata și Nirvana. Acestea două nu trebuie confundate sau tratate ca fiind același lucru, așa cum ne-a instruit Maestrul Dolpopa:
„Din moment ce Trezia primordială și conștiința
sunt la fel ca lumina și întunericul și există ca nectarul și otrava, este complet imposibil ca ele să aibă un teren comun, deci nu le tratați ca și cum ar fi la fel! Dacă le tratați ca și cum ar fi la fel, doctrina lui Buddha este deteriorată și dusă în confuzie.”[47]
Iluziile, patimile oarbe, atașamentele („petele accidentale”) nu sunt natura de Buddha („terenul purificării”/„terenul universal primordial”), la fel cum cerul nu este totuna cu norii care îl acoperă:
“Locul purificării este terenul universal al Trezirii primordiale asemenea cerului,
agentul purificator este adevărul Căii asemenea unui vânt necruțător
iar rezultatul purificării este cerul fără de nori.
Așa s-a propovăduit, însă mulți adepți susțin că obiectul purificării și terenul purificării sunt unul și același lucru, ceea ce este la fel cu a spune că cerul și norii sunt același lucru.”[48]
În cazul nostru, al adepților Nembutsu, ”agentul purificator” este Puterea lui Buddha Amida manifestată în Numele și Tărâmul său Pur unde odată ajunși ”petele accidentale” (iluziile și patimile oarbe) sunt topite automat și separate de natura înăscută de Buddha. Printr-o logică simplă ne putem da seama că natura de Buddha și diversele impurități nu sunt același lucru:
”Terenul purificării este permanent iar obiectul purificării este impermanent.
Vă rog să vă gândiți bine dacă acestea sunt sau nu același lucru.
Terenul purificării este fără pată
iar obiectul purificării sunt petele.
Vă rog să vă gândiți bine dacă acestea sunt sau nu același lucru.
Terenul purificării este puritatea absolută
iar obiectul purificării este suferința absolută.
Vă rog să vă gândiți bine dacă acestea sunt sau nu același lucru.”[49]
Dolpopa Sherab Gyaltsen, A patrulea conciliu
Samsara nu esta natura de Buddha (Nirvana) ci doar o reflecție care apare datorită faptului că natura de Buddha există și nu este cunoscută, așa cum reflecția lunii în apă nu este luna, însă nu poate apărea fără existența lunii. Doar pentru că luna este reală poate fi reflectată în apă. Doar pentru că natura de Buddha este reală, samsara apare ca o reflexie iluzorie și imitație a acesteia. De exemplu, noaptea visăm iar dimineața ne trezim crezând că acum suntem treji cu adevărat și că trăim în realitatea trezirii. Cu toate acestea, așa-zisa noastră stare de trezie nu e decât o imitație, o reflexie, o umbră a adevăratei treziri pe care o găsim exclusiv în natura de Buddha.
Este relativul posibil fără un absolut?
Este accidentalul posibil fără un primordial?
Sunt fenomenele[51] posible fără o natura adevărată?”[52]
Samsara apare din cauza necunoașterii naturii adevărate, care este natura de Buddha. Buddheitatea apare datorită cunoașterii sau conștientizării naturii de Buddha. Buddhașii sunt cei care cunosc și sălășluiesc acum și pentru totdeauna în natura de Buddha, în timp ce ființele samsarice sunt cele care nu cunosc natura de Buddha și sunt prizonierii propriilor iluzii și construcții mentale. Lumea ființelor samsarice pare reală iar starea minții noastre e o foarte bună imitație a trezirii, însă ambele sunt doar reflexii iluzorii care apar din necunoașterea adevăratei lumi a trezirii – natura de Buddha cu calitățile ei înnăscute. Mulțumită ajutorului oferit de Buddha Amida vom ajunge să cunoaștem această lume a Trezirii autentice de îndată ce ajungem în Tărâmul său Pur după moartea fizică.
*
“Înțelepciunea curată și apărută de la sine este adevărul suprem care rămâne omniprezent în toate și nu diferă în nimeni în ceea ce privește puritatea sa naturală. Doar prin puterea fiecăruia există diferențe de puritate față de întinăciunile accidentale și de impuritatea cauzată de acestea la fel cum cerul – care prin natura sa există diferit de nori și este ”purificat”, ca să zicem așa, de entitățile de nori – nu este purificat de nori în unele zone și este purificat (lipsit) de nori în alte zone. Așadar, nu este contradictoriu faptul că nu vedem peste tot cer înnorat sau cer fără nori, ci în funcție de zonă găsim cer curat și cer plin cu nori. În mod similar, elementul natural pur, unic, fundamental al esenței ultime (natura de Buddha) există împreună cu impurități la unele persoane și fără impurități la altele, fiind același în ambele categorii.
Așadar, cei care au abandonat toate impuritățile accidentale nu au nevoie să mai practice vreo cale adevărată deoarece și-au încheiat antrenamentul spiritual și au atins deja corpul înțelepciunii ultime și neprihănite (Dharmakaya/natura de Buddha). Ceilalți trebuie să practice corect calea (buddhistă) adevărată deoarece cu toate că natura absolută de Buddha este parte integrală din ei, aceasta nu a fost atinsă (descoperită) din cauza obstacolelor cauzate de impuritățile accidentale[53].
Mai mult, această practicare a căii nu are ca scop producerea unui corp de atribute:
- deoarece elementul de bază necompus, care are o natură imuabilă, nu poate fi produs de nicio cauză sau condiție
- și pentru că el există dintotdeauna, de la sine, fără a fi nevoie să fie produs.”[54]
Dolpopa Sherab Gyaltsen, Doctrina Muntelui
Nu putem spune că cerul nu există deoarece în unele locuri acesta este acoperit parțial sau total de nori. La fel, nu putem spune spune că natura de Buddha nu există deoarece este acoperită la unii de multe impurități iar la alții de mai puține. Natura de Buddha este aceeași în toți, indiferent câte iluzii și patimi o acoperă. De asemenea, natura de Buddha există dintotdeauna. Există dinaintea descoperirii ei în momentul atingerii Iluminării supreme (Buddheității) și există după ce o descoperim. Nu a fost creată de nimic și nu depinde de nimic.
*
”Înțelepciunea pură, autocunoscătoare, autoiluminatoare, nonduală cu elementul fundamental (natura de Buddha), este adevărul suprem, noumenul necompus.”[55]
Taranatha, Esența vidului de altul
*
”În Ornamentul lui Maitreya pentru Sutrele Marelui Vehicul se spune:
„Deoarece Așaitatea (natura lui Buddha) nu diferă în nicio ființă,
iar purificarea ei este Cel plecat în Așaitate (Tathagata/Buddha),
toate ființele care transmigrează au matricea lui.’
Asta înseamnă că Așaitatatea (natura de Buddha) și Cel plecat în Așaitate (Buddha) sunt o singură entitate și că exact aceasta este matricea Celui plecat în Așaitate. Matricea Celui Plecat în Așaitate, Matricea Celui Plecat în Beatitudine și Matricea lui Buddha sunt termeni echivalenți. Deși se găsește la fel în toate fenomenele – în Buddhași, în ființele sensibile, etc – se află în ființele sensibile ca matrice iar în Buddhași într-o manieră manifestată. Așadar, Buddha absolut există ca o matrice în mijlocul fluxului mental al ființelor sensibile, motiv pentru care se spune că toate ființele posedă matricea Celui Plecat în Așaitate. Matricea Celui Plecat în Beatitudine există în ființele simțitoare iar Matricea Celui Plecat în Beatitudine a ființelor simțitoare mai este numită ‘linia de transmisie naturală’ și ‘elementul fundamental.’”[56]
Taranatha, Esența vidului de altul
*
”Cu toate că Așaitatea Buddhașilor există în ființele simțitoare, acestea nu o percep. Din această cauză ea este o matrice ascunsă ființelor simțitoare.”[57]
Taranatha, Esența vidului de altul
*
”Deoarece toate ființele simțitoare posedă cauza fundamentală – esența Iluminării (natura de Buddha) – și tu însuți ești conectat cu ele, trebuie așadar, să le eliberezi pe toate din samsara.”[58]
Padmasambhava, Învățături către dakini
*
”A atinge Iluminarea poate fi comparată cu apa curățată de sedimente, cu aurul purificat de impurități sau cu cerul eliberat de nori.”[59]
Padmasambhava, Învățături către dakini
*
”Care este diferența dintre Buddha și ființele simțitoare? Nu este alta decât realizarea sau nerealizarea minții. Esența stării de trezire a lui Buddha (natura de Buddha) este prezentă în tine, dar tu nu o recunoști. Ne-recunoscându-și mintea (natura de Buddha), ființele rătăcesc în cele șase fluxuri ale existenței.”[60]
Padmasambhava, Sfaturile celui născut din lotus
*
”Corpul tău material poate fi bătrân, dar mintea trează (natura de Buddha) nu îmbătrânește. Ea nu face nicio diferență între tânăr și bătrân. Natura înnăscută de Buddha este dincolo de prejudecăți și parțialitate. Când recunoști că Trezia înnăscută (natura de Buddha) este prezentă în tine, nu există nicio diferență între capacitățile mentale clare sau întunecate. Când înțelegi faptul că natura înnăscută, liberă de prejudecăți și parțialitate, este prezentă în tine, nu există nicio diferență între a avea o cunoaștere mare sau una limitată. Chiar dacă corpul tău, suportul minții, se destramă, Dharmakaya înțelepciunii conștiente (natura de Buddha) nu are sfârșit...”[61]
Padmasambhava, Sfaturile celui născut din lotus
*
„Poți prețui nespus acest trup de carne și sânge și te poți agăța de el ca fiind propria ta ființă însă, întrucât este doar împrumutat de la elemente, el îți va fi smuls în curând dacă nu atingi Dharmakaya cea fără de naștere. Așadar, prețuiește și cucerește fortăreața nenăscutei Dharmakaya!”
Padmasambhava, Sfaturile celui născut din lotus
Dharmakaya nenăscută este Dharmakaya naturii de Buddha – natura de Buddha descoperită.
*
„Atunci când se vorbește despre Tathagatagarbha, sau ‘esența Tathagatașilor’, aceasta înseamnă că purtăm în noi esența Buddhașilor – adică esența care ne permite să devenim Buddha.”[62]
Khenchen Thrangu, Despre esența de Buddha – comentariu la tratatul lui Ranjung Dorje
*
”Unora li se pare ciudat ca samsara să nu aibă un început, întrucât totul trebuie să aibă un început undeva. Însă nu doar ființele, ci toate lucrurile sunt lipsite de început. Să luăm exemplul unei flori: de unde provine ea? Dintr-un vlăstar care la rândul său a provenit dintr-o sămânță iar acea sămânță a provenit din floarea de anul trecut, care la rândul ei a provenit din sămânța anului anterior și așa mai departe. Așadar, floarea nu are un început. În mod similar, succesiunea vieților unui individ în samsara nu are nici ea un început. Deși nu există un început, există un sfârșit, căci atunci când cineva atinge starea de Buddha, samsara ia sfârșit.
Textul afirmă că samsara are un sfârșit, în timp ce alte texte o descriu ca fiind lipsită atât de început, cât și de sfârșit, ceea ce poate crea confuzie. Pentru un individ, samsara nu are început dar va avea un sfârșit. Totuși, întrucât există un număr inimaginabil de ființe, samsara este nesfârșită deoarece nu va exista niciodată un moment în care aceasta să fie complet goală. De aceea, putem întâlni descrieri ale samsarei atât ca fiind nesfârșită, cât și ca având un sfârșit.
Deși samsara nu are început, natura adevărată a minții poate fi atinsă iar natura de Buddha se poate manifesta; prin urmare, samsara are un sfârșit. Însă natura de Buddha este ascunsă de întunecări accidentale care pot fi înlăturate. Această natură de Buddha nu este însă afectată și nici pătată de întunecările accidentale. Natura de Buddha — sau esența de Buddha — rămâne pură prin însăși natura sa și posedă, de asemenea, calitatea permanenței (a veșniciei). Așadar, natura de Buddha reunește calitățile purității și ale veșniciei.”[63]
Khenchen Thrangu, Despre esența de Buddha – comentariu la tratatul lui Ranjung Dorje
*
„Atunci când iluzia samsarei este eliminată, atingem Buddheitatea. Așadar, samsara nu are un început, dar are un sfârșit. Odată ce atingem starea de Buddha, nu mai există nicio întoarcere la rătăcirea prin samsara. Este ca și cum am confunda o frânghie cu un șarpe. Viziunea șarpelui este o iluzie, iar ca urmare a acesteia, simțim frică. Buddheitatea este asemenea frânghiei iar iluzia ori samsara sunt șarpele. Când vedem că nu există niciun șarpe, iluzia șarpelui dispare, iar suferința provocată de teama de șarpe dispare și ea. În același mod, odată atinsă Buddheitatea, nu mai există o întoarcere la rătăcirea prin samsara.
Cuvântul Nirvana este un termen sanscrit. Echivalentul tibetan este ‘nyangen ledepa’, unde ‘nyangen’ înseamnă „nenorocire, durere și suferință”, iar ‘ledepa’ înseamnă „a transcende”. Astfel, sensul complet este „transcenderea durerii și a suferinței”. Odată ce natura minții (natura de Buddha) este descoperită, are loc transcenderea durerii și a suferinței. Lăsăm în urmă durerea și suferința și intrăm în starea de pace și fericire supremă.”[64]
Khenchen Thrangu, Despre esența de Buddha – comentariu la tratatul lui Ranjung Dorje
*
”Ne-am putea întreba dacă există vreun defect în natura de Buddha - în esența de Buddha.
Natura de Buddha însăși este complet pură și lipsită de orice cusur. Ea nu este prezentă doar uneori, ci posedă calitatea permanenței. Dacă este permanentă, de ce nu putem vedea această natură de Buddha? Motivul este că ea a fost ascunsă încă din timpurile fără de început. A fost acoperită de ceva ce o întunecă, astfel încât nu poate fi văzută. Așadar, natura de Buddha este pură prin însăși esența sa, este permanentă (veșnică), nu are început și, prin urmare, nu are nici sfârșit.”[65]
Khenchen Thrangu, Despre esența de Buddha – comentariu la tratatul lui Ranjung Dorje
*
”Toate ființele sunt Buddha, deoarece toate poartă în ele natura de Buddha. Totuși, această natură de Buddha este ascunsă de impurități accidentale ce reprezintă calitățile negative ale minții. Prin „impurități accidentale” înțelegem acele impurități care nu fac parte din natura de Buddha - din esența de Buddha - la fel cum murdăria și resturile care acoperă aurul nu fac parte din aurul însuși.
Natura de Buddha este explicată în text prin intermediul a trei exemple. Acestea sunt prezentate în lucrarea lui Maitreya – ”Distincția dintre Calea de Mijloc și extreme”. Primul exemplu este cel al apei, care poate fi poluată de murdărie și tulburată. Totuși, murdăria este doar accidentală deoarece, dacă apa este lăsată să se liniștească, ea devine din nou limpede. Al doilea exemplu este cel al aurului care se poate păta, însă această pată poate fi îndepărtată ușor prin frecare, fără a afecta aurul în sine. În cele din urmă, cerul — sau spațiul gol — este complet pur și neîntinat. Deși norii par uneori să-l acopere, aceștia nu fac parte din natura cerului, astfel încât pot fi risipiți de vânt, lăsând cerul senin. Puritatea cerului nu este nicidecum afectată de norii care îl acoperă. Acestea sunt trei exemple care ilustrează modul în care natura de Buddha poate fi ascunsă dar și purificată.
De asemenea, Nagarjuna explică ascunderea naturii de Buddha — sau a esenței de Buddha — folosind exemplul soarelui și al lunii. În sine, soarele și luna sunt perfect luminoase și limpezi, neavând nicio impuritate. Totuși, ele pot fi ascunse de diverse elemente, precum norii, praful, fumul sau eclipsele. În mod similar, natura de Buddha, care este neschimbătoare, poate fi ascunsă de cele cinci impurități: dorința, agresivitatea, ignoranța, mândria și gelozia.
Așadar, natura de Buddha este voalată (ascunsă) de impurități, dar acestea pot fi eliminate la fel cum, odată ce norii dispar de pe soare și lună, acestea strălucesc din nou cu claritate deplină, fără să fie nevoie să creăm o nouă lună sau un nou soare. În același fel, odată ce sunt îndepărtate elementele care ascund apa, aurul și cerul, puritatea lor naturală iese la iveală, fără a fi necesară crearea acelei purități. Natura de Buddha nu este ceva ce trebuie să dezvoltăm sau să creăm.”[66]
Khenchen Thrangu, Despre esența de Buddha – comentariu la tratatul lui Ranjung Dorje
[1] Adică esența celui plecat/evadat din samsara. Se referă la natura de Buddha.
[2] The Jewel Ornament of Liberation – The Wish-fulfiling Gem of the Noble Teachings, Gampopa, translated into English by Khenpo Konchog Gyaltsen Rinpoche, Snow Lion Publications, Ithaka, New York, 1998, p.49
[3]The Jewel Ornament of Liberation – The Wish-fulfiling Gem of the Noble Teachings, Gampopa, translated into English by Khenpo Konchog Gyaltsen Rinpoche, Snow Lion Publications, Ithaka, New York, 1998, p.49
[4]The Jewel Ornament of Liberation – The Wish-fulfiling Gem of the Noble Teachings, Gampopa, translated into English by Khenpo Konchog Gyaltsen Rinpoche, Snow Lion Publications, Ithaka, New York, 1998, p.49
[5] Mahaparinirvana Sutra și Garland Sutra citate de Shinran Shonin în Kyogyoshinsho – despre Învățătură, Practică, Credință și Iluminare, cap II. Traducere după Kyogyoshinsho - On Teaching, Practice, Faith, and Enlightenment, chapter II, translated by Hisao Inagaki, Numata Center for Buddhist Translation and Research, Kyoto, 2003, p. 67
[6]Kyogyoshinsho – despre Învățătură, Practică, Credință și Iluminare, cap II. Traducere după Kyogyoshinsho – On Teaching, Practice, Faith, and Enlightenment, chapter II, translated by Hisao Inagaki, Numata Center for Buddhist Translation and Research, Kyoto, 2003, p. 67
[7] Adică nu mai e o ființă samsarică, supusă nașterilor și morților repetate, ci un Buddha.
[8]Kyogyoshinsho – On Teaching, Practice, Faith, and Enlightenment, chapter III, translated by Hisao Inagaki, Numata Center for Buddhist Translation and Research, Kyoto, 2003, p. 145
[9]Kyogyoshinsho – On Teaching, Practice, Faith, and Enlightenment, chapter III, translated by Hisao Inagaki, Numata Center for Buddhist Translation and Research, Kyoto, 2003, p. 155
[10] Vezi capitolul despre Cele Trei Refugii din cartea mea Credință și Nembutsu în buddhismul Jodo Shinshu sau fascicolul 12 din Amida Dharma.
[11]Kyogyoshinsho – On Teaching, Practice, Faith, and Enlightenment, chapter V, translated by Hisao Inagaki, Numata Center for Buddhist Translation and Research, Kyoto, 2003, p. 203
[12]Kyogyoshinsho – On Teaching, Practice, Faith, and Enlightenment, chapter V, translated by Hisao Inagaki, Numata Center for Buddhist Translation and Research, Kyoto, 2003, p. 206
[13]Kyogyoshinsho – On Teaching, Practice, Faith, and Enlightenment, chapter V, translated by Hisao Inagaki, Numata Center for Buddhist Translation and Research, Kyoto, 2003, p. 207
[14]Kyogyoshinsho – On Teaching, Practice, Faith, and Enlightenment, cap V, translated by Hisao Inagaki, Numata Center for Buddhist Translation and Research, Kyoto, 2003, p. 209
[15] Icchantika sunt totuși salvați de Buddha Amida prin Legământul său Principal.
[16]Kyogyoshinsho – On Teaching, Practice, Faith, and Enlightenment, cap V, translated by Hisao Inagaki, Numata Center for Buddhist Translation and Research, Kyoto, 2003, p. 212
[17]Kyogyoshinsho – On Teaching, Practice, Faith, and Enlightenment, chapter V, translated by Hisao Inagaki, Numata Center for Buddhist Translation and Research, Kyoto, 2003, p. 213
[18]The Buddha from Dolpo, A Study and Thought of the Tibetan Master, DolpopaSherab Gyaltsen, revised and enlarged edition, by Cyrus Stearns, Snow Lion Publications, Ithaka, New York, p.243
[19]The Buddha from Dolpo, A Study and Thought of the Tibetan Master, Dolpopa Sherab Gyaltsen, revised and enlarged edition, by Cyrus Stearns, Snow Lion Publications, Ithaka, New York, p.243
[20]Queen Srimala and her Lion’s Roar Sutra, verse 82, translated into English by TsultrimGyurme, https://whatdobuddhistsbelieve.wordpress.com/teachings/queen-srimala-sutra
[21]Queen Srimala and her Lion’s Roar Sutra, verse 92, translated into English by Tsultrim Gyurme, https://whatdobuddhistsbelieve.wordpress.com/teachings/queen-srimala-sutra
[22]Buddha nature – The Mahayana Uttaratantrashastrawith Commentary, by Arya Maitreya, written down byArya Asanga, commentary byJamgon Kongtrul LodroThaye, explanations byKhenpo TsultrimGyamtso Rinpoche, translated by Rosemarie Fuchs, Snow Lion Publications, Ithaca, New York, 2000, p. 27
[23] Caliciul este învelișul extern al unei flori, format din totalitatea sepalelor (frunzulițe modificate, de obicei verzi).
[24] Prin credința în Buddha Amida, Shakyamuni (Buddha istoric) a oferit ființelor șansa se a se naște după moartea trupurilor samsarice în Tărâmul Pur Sukhavati. Fiind un mediu iluminat, odată ajunși acolo, în Tărâmul Pur al lui Buddha Amida, toate straturile iluzorii care acoperă natura de Buddha se topesc automat iar aceasta este revelată de la sine.
[25]Buddha nature – The Mahayana Uttaratantrashastra with Commentary, by Arya Maitreya, written down by Arya Asanga, commentary byJamgon Kongtrul LodroThaye, explanations by Khenpo Tsultrim Gyamtso Rinpoche, translated byRosemarie Fuchs, Snow Lion Publications, Ithaca, New York, 2000, p. 32-37
[26]The Lankavatara Sutra, translated for the first time from the original Sanskrit by DaisetzTeitaro Suzuki, http://lirs.ru/do/lanka_eng/lanka-nondiacritical.htm
[27]The Lankavatara Sutra, chapter LXI, translated for the first time from the original Sanskrit by DaisetzTeitaro Suzuki, http://lirs.ru/do/lanka_eng/lanka-nondiacritical.htm
[28]Awakening Faith in the Mahayana by Master Ashvaghosha, translated by Yoshito S. Hakedas, https://whatdobuddhistsbelieve.wordpress.com/the-ocean-of-nirvana
[29] Lumea întreită este lumea dorinței, lumea formei și lumea non-formei. Prima conține iadurile, spiritele flămânde, animalele, oamenii și câteva categorii de zei. Celelalte două conțin doar zei cu o karma mai bună decât a celor din lumea dorinței.
[30]Awakening Faith in the Mahayana by Master Ashvaghosha, translated by Yoshito S. Hakedas, https://whatdobuddhistsbelieve.wordpress.com/the-ocean-of-nirvana
[31] Aruncăm umbra iluziilor de tot felul peste propria natură de Buddha.
[32]Quitenssential Dzogchen, chapter 12, The Fourth Dharma of Gampopa by Tulku Urgyen Rinpoche, translated and compiled by Erik Pema Kunsang and Marcia Binder Schmidt, Rangjung Yeshe Publications, 2006, p. 95-96
[33]Quitenssential Dzogchen, chapter 12, The Fourth Dharma of Gampopa by Tulku Urgyen Rinpoche, translated and compiled by Erik Pema Kunsang and Marcia Binder Schmidt, Rangjung Yeshe Publications, 2006, p. 97
[34] Cele șase zone de existență samsarică: iaduri, spirite flămânde, animale, oameni, asura (semi-zei) și zei.
[35]Quitenssential Dzogchen, chapter 12, The Fourth Dharma of Gampopa by Tulku Urgyen Rinpoche, translated and compiled by Erik Pema Kunsang and Marcia Binder Schmidt, Rangjung Yeshe Publications, 2006, p. 99-100
[36]Quitenssential Dzogchen, chapter 13, Pointing the Staff at the Old Man by Master Padmasambhava, translated and compiled by Erik Pema Kunsang and Marcia Binder Schmidt, Rangjung Yeshe Publications, 2006, p. 106
[37]Quitenssential Dzogchen,Ten Profound Points of Essential Advice, by Shri Singha, translated and compiled by Erik Pema Kunsang and Marcia Binder Schmidt, Rangjung Yeshe Publications, 2006, p. 113
[38] În unele forme de buddhism ezoteric Dharmakaya este numită Samantabhadra, însă toți Buddha, inclusiv Amida, Shakyamuni, Tara, etc au cele trei corpuri (aspecte): Dharmakaya, Sambhogakaya și numeroase Nirmanakaya.
[39]Quitenssential Dzogchen, The Inheritance, by Tulku Urgyen Rinpoche, translated and compiled by Erik Pema Kunsang and Marcia Binder Schmidt, Rangjung Yeshe Publications, 2006, p. 125
[40]Quitenssential Dzogchen, The Inheritance, by Tulku Urgyen Rinpoche, translated and compiled by Erik Pema Kunsang and Marcia Binder Schmidt, Rangjung Yeshe Publications, 2006, p. 125
[41]Quitenssential Dzogchen, The Inheritance, by Tulku Urgyen Rinpoche, translated and compiled by Erik Pema Kunsang and Marcia Binder Schmidt, Rangjung Yeshe Publications, 2006, p. 125-126
[42] Fenomenele samsarice există doar la nivel relativ, asemenea visului, fiind dependente de cauze și condiții, însă nu și la modul absolut. Singură natura de Buddha, necondiționață de nimic, este adevărata realitate.
[43] Originea dependentă sau coproducerea condiționată.
“Din moment ce toate lucrurile din lumea fenomenelor apar datorită combinaţiei diverselor cauze şi condiţii, ele sunt relative şi fără substanţă ori entitate de sine stătătoare. Din punctul de vedere al adevărului transcendent, această absenţă a unei entităţi de sine stătătoare este numită vid (shunyata); din punctul de vedere al lumii fenomenelor este numită Coproducere condiţionată (paticca samuppada) şi constituie doctrina fundamentală a buddhismului care neagă existenţa oricărei forme de fiinţă sau substanţă eternă. Când aceasta este aplicată fiinţelor simțitoare care trăiesc în samsara (lumea iluziei) ea apare sub forma Celor 12 legături ale Coproducerii condiţionate.” (Seeker’s Glossary of Buddhism) Acestea sunt descrise în felul următor:
1. Prin IGNORANŢĂ sunt condiţionate
2. ACŢIUNILE VOINŢEI sau FORMAŢIUNILE KARMICE
prin acţiunile voinţei este condiţionată
3. CONŞTIINŢA
prin conştiinţă sunt condiţionate
4. FENOMENELE MENTALE ŞI FIZICE
prin fenomenele mentale şi fizice sunt condiţionate
5. CELE ŞASE SIMŢURI corespunzătoare celor cinci
organe de simţ (ochi, urechi, nas, limbă, corp) plus mintea.
Prin cele şase simţuri este condiţionat
6. CONTACTUL SENZORIAL ŞI MENTAL
prin contactul senzorial şi mental este condiţionată
7. SENZAŢIA
prin senzaţie este condiţionată
8. DORINŢA/SETEA.
prin sete este condiţionată
9. AGĂŢAREA
prin agăţare este condiţionat
10. PROCESUL DEVENIRII
prin procesul devenirii este condiţionată
11. NAŞTEREA
prin naştere este condiţionată
12. Decăderea, suferinţa, durerea, disperarea,
BĂTRÂNEŢEA ŞI MOARTEA.
Apoi ciclul este repetat deoarece după moarte vine o nouă renaștere.
[44]The Buddha from Dolpo, A Study and Thought of the Tibetan Master, Dolpopa Sherab Gyaltsen, revised and enlarged edition, by Cyrus Stearns, Snow Lion Publications, Ithaka, New York, p.121-122
[45]The Buddha from Dolpo, A Study and Thought of the Tibetan Master, Dolpopa Sherab Gyaltsen, revised and enlarged edition, by Cyrus Stearns, Snow Lion Publications, Ithaka, New York, p.123
[46]The Buddha from Dolpo, A Study and Thought of the Tibetan Master, Dolpopa Sherab Gyaltsen, revised and enlarged edition, by Cyrus Stearns, Snow Lion Publications, Ithaka, New York, p.160
[47]The Buddha from Dolpo, A Study and Thought of the Tibetan Master, DolpopaSherabGyaltsen, revised and enlarged edition, by Cyrus Stearns, Snow Lion Publications, Ithaka, New York, p.161
[48]The Buddha from Dolpo, A Study and Thought of the Tibetan Master, Dolpopa Sherab Gyaltsen, revised and enlarged edition, by Cyrus Stearns, Snow Lion Publications, Ithaka, New York, p.161-162
[49]The Buddha from Dolpo, A Study and Thought of the Tibetan Master, DolpopaSherab Gyaltsen, revised and enlarged edition, by Cyrus Stearns, Snow Lion Publications, Ithaka, New York, p.162
[50] Samsara nu există la modul absolut.
[51] Fenomenele samsarice.
[52]The Buddha from Dolpo, A Study and Thought of the Tibetan Master, Dolpopa Sherab Gyaltsen, revised and enlarged edition, by Cyrus Stearns, Snow Lion Publications, Ithaka, New York, p.164-165
[53] Cuvântul ”accidental” apare în text pentru a indica faptul că impuritățile nu sunt parte a naturii eterne de Buddha.
[54]The Essence of Other-Emptiness, Taranatha, translated and annotated by Jeffrey Hopkins in collaboration with Lama Lodro Namgyel, Snow Lion Boston & London, 2007, p. 70-71
[55]The Essence of Other-Emptiness, Taranatha, translated and annotated by Jeffrey Hopkins in collaboration with Lama Lodro Namgyel, Snow Lion Boston & London, 2007, p. 69
[56]The Essence of Other-Emptiness, Taranatha, translated and annotated by Jeffrey Hopkins in collaboration with Lama Lodro Namgyel, Snow Lion Boston & London, 2007, p. 93
[57]The Essence of Other-Emptiness, Taranatha, translated and annotated by Jeffrey Hopkins in collaboration with Lama Lodro Namgyel, Snow Lion Boston & London, 2007, p. 94
[58]Dakini Teachings – Padmasabhava’s Oral Instructions to Lady Tsogyal, recorded and concealed by YesheTsogyal, revealed by Nyang Ral NyimaOser and Sangye Lingpa, translated according the oral teachings of Kyabje Tulku Urgyen Rrinpoche by Erik Pema Kunsang, Rangjung Yeshe publications, 1999, p.35
[59]Dakini Teachings – Padmasabhava’s Oral Instructions to Lady Tsogyal, recorded and concealed by YesheTsogyal, revealed by Nyang Ral Nyima Oser and Sangye Lingpa, translated according to the oral teachings of Kyabje Tulku Urgyen Rrinpoche by Erik Pema Kunsang, Rangjung Yeshe publications, 1999, p.156
[60]Advice from the Lotus-Born, A Collection of Padmasambhava’s advice to the Dakini YyesheTsogyal and other close disciples from the terma treasure revelations of Nyang Ral Nyima Ozer, Guru Chowang, Pema Ledrel Tsal, SangyeLingpa, Ridgzin Godem and Chokgyur Lingpa, translated from the Tibetan by Erik Pema Kunsang, p.36
[61]Advice from the Lotus-Born, A Collection of Padmasambhava’s advice to the Dakini YyesheTsogyal and other close disciples from the terma treasure revelations of Nyang Ral Nyima Ozer, Guru Chowang, Pema Ledrel Tsal, SangyeLingpa, Ridgzin Godem and Chokgyur Lingpa, translated from the Tibetan by Erik Pema Kunsang, p.102
[62]On Buddha Essence, A Commentary on Ranjung Dorje’s treatise, Khenchen Thrangu, translated by Peter Alan Roberts, edited by Clark Johnson, Shambhala, Boston & London, 2006, p. 2
[63]On Buddha Essence, A Commentary on Ranjung Dorje’s treatise, Khenchen Thrangu, translated by Peter Alan Roberts, edited by Clark Johnson, Shambhala, Boston & London, 2006, p.5-6
[64]On Buddha Essence, A Commentary on Ranjung Dorje’s treatise, Khenchen Thrangu, translated by Peter Alan Roberts, edited by Clark Johnson, Shambhala, Boston & London, 2006, p.13-14
[65]On Buddha Essence, A Commentary on Ranjung Dorje’s treatise, Khenchen Thrangu, translated by Peter Alan Roberts, edited by Clark Johnson, Shambhala, Boston & London, 2006, p.6
[66]On Buddha Essence, A Commentary on Ranjung Dorje’s treatise, Khenchen Thrangu, translated by Peter Alan Roberts, edited by Clark Johnson, Shambhala, Boston & London, 2006, p.8-9
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu