Acest articol este un fragment din cartea mea Învățături simple despre vacuitate și natura de Buddha. Click aici pentru a te întoarce la CUPRINS
A
deseori se interpretează greșit cuvintele lui Shinran: ”credința (shinjin)
este natura de Buddha” ca și cum ar însemna că shinjin (credința) este credința
în natura de Buddha ori înțelegerea deplină a naturii de Buddha aici și acum, trăirea conștientă în natura de Buddha aici și acum,
cât încă ne aflăm în samsara. Bineînțeles, Shinran a acceptat existența naturii
de Buddha, fapt evident prin faptul că a citat mult din Mahaparinirvana Sutra
și alte sutre unde Shakyamuni a vorbit despre aceasta iar noi adepții Jodo
Shinshu o acceptăm de la sine. Totuși, nu asta a
fost intenția sa când a afirmat că ”marele shinjin” sau ”marea
credință” este natura de Buddha. Mai întâi, să vedem ce a spus:
„Cel ce atinge shinjin (credința)
și bucuria credinței
este egal cu toți Tathagata.
Marele shinjin este el însuși
natura de Buddha;
natura de Buddha nu este alta
decât Tathagata".
Ce a vrut să spună Shinran prin a fi egali cu toți Tathagata
(Buddha) deoarece avem shinjin (credință în Amida)?
Iată explicațiile lui:
“Sutra Ghirlandei de flori
susţine că cel care a atins adevăratul shinjin (credința) este deja sigur că
va deveni un Buddha şi de aceea el este egal cu toţi Tathagata.”
Deoarece adepții care se
încred în Amida sunt siguri că vor deveni Buddhași în Tărâmul său Pur, ei sunt
numiți ”egali cu Tathagata”. Asta NU înseamnă că suntem acum Buddha/Tathagata,
ci că toți Buddha se uită la noi ca la viitorii lor colegi în Iluminare și
salvarea tuturor ființelor.
“Buddhaşii din cele zece direcţii
se bucură la stabilirea acestei inimi a credinței şi o laudă ca fiind egală cu
minţile şi inimile tuturor Buddhaşilor. Astfel, cel care are adevăratul shinjin
(adevărata credință) se spune că este egal cu toţi Buddha. El este de asemenea,
privit ca fiind la fel cu Maitreya, destinat să devină viitorul Buddha.”
“Toţi Buddhaşii simt mare bucurie
atunci când el se bucură în realizarea shinjinului cel adevărat şi declară cu
toţii într-un singur glas: ‘Este egalul nostru’. Iată cuvintele de bucurie ale
lui Shakyamuni care se găsesc în Marea Sutră: ‘Acela care vede şi dă slavă şi
are mare bucurie – este adevăratul meu însoţitor’; în acest fel, el ne învaţă
că cel care are shinjin este egal cu toţi Buddha.”
(Shinran Shonin, Mattosho - Scrisoarea a 18-a)
Shinjin (adevărata credință) este cauza prin care vom
deveni Buddhași iar în conformitate cu Shinran, shinjin nu înseamnă a avea
credință în natura de Buddha ori a sălășlui aici și acum în natura de Buddha,
ci a auzi și a te încrede în Promisiunea lui Buddha Amida din Legământul său
Principal:
”Shinjin (credința) este a auzi
Legământul lui Amida și a nu avea nicio îndoială ".
”A avea credință este a fi fără
nicio îndoială și a crede profund că Legământul Principal al lui Amida este
adevărat și real."
”Credința înseamnă că
adeptul devine sigur de nașterea sa în Tărâmul Pur. Această minte profund
credincioasă este asemenea diamantului."
Acest shinjin care înseamnă a te încrede în Legământul Principal al lui Amida este chiar cauza atingerii Nirvanei/naturii de Buddha.
Honen Shonin a spus:
”Prin credință adeptul este făcut
capabil să intre în orasul Nirvanei.”Iar Shinran a
comentat:
„’Orașul Nirvanei’ este Tărâmul
Pur al Păcii. „Prin credință adeptul este făcut capabil să intre în el” – aceste cuvinte ne îndeamnă să înțelegem că
persoana care a dobândit shinjinul autentic și real poate intra în tărâmul
adevărat, împlinit prin Legământul Principal al lui Tathagata. Trebuie să
țineți minte că shinjin (credința) este sămânța Iluminării, sămânța pentru
realizarea Nirvanei supreme."
El a mai spus, de
asemenea:
„’Legământul de a ne încredința
cu o minte sinceră este cauza Iluminării’:
se referă la shinjinul autentic și real, dăruit de Tathagata Amida. Acest
shinjin (această credință) este chiar cauza dobândirii Iluminării supreme."
Nirvana sau natura de
Buddha nu va fi atinsă ”aici și acum” așa cum spun unii autori moderni aflați
în iluzie, ci după nașterea în Tărâmul Pur:
”Tathagata este Nirvana;
Nirvana este natura de Buddha.
Aflându-se dincolo de
capacitatea noastră de a o realiza în starea de ființe ignorante,
o vom atinge după ce ne naștem în
Tărâmul Păcii.”
”Știm cu certitudine, din
învățătura adevărată a lui Tathagata și din comentariile Maestrului, că Tărâmul
Pur al Păcii și Abundenței este Adevăratul Tărâm al Recompensei (Sambhogakaya).
Ființele simțitoare, aflate sub influența iluziilor și impurităților, nu pot
vedea aici natura de Buddha, deoarece este acoperită de patimi rele. În
Sutra Nirvanei se afirmă: „Spun că bodhisattvașii de pe al zecelea bhumi văd o
mică parte din natura de Buddha”. Prin urmare, știm că, atunci când vom
ajunge în Tărâmul lui Buddha al Păcii și Fericirii Supreme, natura de Buddha ni
se va dezvălui cu certitudine, grație transferului de merite realizat prin
puterea Legământului Principal.’”
În scrisoarea a 14-a din Lumină pentru epocile din urmă (Mattosho), Shinran a explicat versurile citate la începutul
acestui capitol în următorul fel:
„Cel ce atinge shinjin (credința)
și bucuria credinței
este egal cu toți Tathagata.
Marele shinjin este el însuși
natura de Buddha;
natura de Buddha nu este alta
decât Tathagata".
Cu toate acestea, printre oamenii
cu o practică sinceră, se pare că există unii care înțeleg greșit, spunând că
afirmația colegilor practicanți conform căreia persoana care se bucură întru
shinjin (credință) este egală cu Tathagata reflectă o atitudine a puterii
personale și înclină spre învățătura Shingon. Nu doresc să judec pe alții, dar
pentru propria mea clarificare vă scriu despre această chestiune.
Există
un alt imn:
”Cei
care ating shinjinul autentic și real
se alătură imediat celor cu adevărat
stabiliți.
Intrând astfel în stadiul de
nonretrogresiune,
ating
în mod necesar Nirvana.
Afirmația
„ating Nirvana” înseamnă că, atunci când inima persoanelor care au shinjin
(credință) autentic și real ajunge în tărâmul împlinirii [al Tărâmului Pur] la
sfârșitul vieții lor actuale, acea persoană devine una cu Lumina ce constituie
inima lui Tathagata; căci realitatea sa este viața nemărginită, iar activitatea
lui este inseparabilă de Lumina nemărginită. Acesta pare să fie motivul pentru care se spune: ‘marele shinjin este el însuși natura de Buddha; natura de Buddha
nu este alta decât Tathagata.’ În
înțelegerea mea, acest lucru corespunde celui de-al unsprezecelea, al doisprezecelea
și celui de-al treisprezecelea Legământ.”
Așadar, pentru
Shinran, a spune că shinjin este natura de Buddha înseamnă că cei care au
credință (shinjin) sunt siguri că vor atinge natura de Buddha
(Nirvana/Iluminarea perfectă) după nașterea în Tărâmul Pur. Shinjin
(credința) este cauza care duce la Nirvana și natura de Buddha.
Diamantul naturii
de Buddha este ascuns sub miliarde de straturi de patimi, iluzii și atașamente
acumulate în multe vieți. De aceea este imposibil să-l găsim în timp ce suntem
încă prinși în acest tărâm de existență samsarică, el însuși efectul karmei
noastre și al karmei colective al tuturor ființelor neiluminate. Totuși, în
Tărâmul Pur, același diamant este vizibil direct – ”doar întindem mâna și-l luăm”. Iată cât este
de ușor să descoperim natura de Buddha în mediul iluminat din Sukhavati.
Shinran nu a
uitat niciodată metoda de atingere a naturii de Buddha. Așa cum am menționat anterior la capitolul șase, toate Porțile Dharma autentice ale învățăturii
buddhiste vorbesc despre trei aspecte principale: 1) baza/fundamentul, 2) Calea
și 3) Fructul/Rezultatul
Baza sau
fundamentul este natura de Buddha ascunsă care e deja perfect Iluminată și
plină cu nenumărate calități. În cazul nostru, Calea este încrederea (shinjin)
în Buddha Amida și rostirea Numelui său cu credință, dorindu-ne să ne naștem în
Tărâmul său Pur după moartea fizică (cele trei cerințe din Legământul
Principal). Fructul este descoperirea naturii de Buddha/Nirvana pe care o
atingem după nașterea în Tărâmul Pur. De aceea se spune că ”shinjin
(credința) este natura de Buddha” – pentru că shinjin este Calea către natura
de Buddha.
A afirma în mod
greșit că shinjin înseamnă a crede în natura de Buddha și a trăi conștient în
natura de Buddha aici și acum este ca și cum am pretinde că, deoarece avem
natura de Buddha suntem deja iluminați și nu mai avem nevoie să facem nimic.
Înseamnă să eliminăm Calea către natura de Buddha care, în cazul Jodo Shinshu,
este credința (shinjin) și Nembutsul credinței. A accepta existența naturii de
Buddha (ceea ce toți buddhiștii, indiferent de școală, ar trebui să accepte)
nu înseamnă că trăim conștient, aici și acum, în natura de Buddha sau că am
descoperit-o cu adevărat.
Pentru a dovedi
și mai mult că shinjin NU înseamnă a sălășlui conștient, aici și acum, în
natura de Buddha ori alte concepte legate de realitatea ultimă, citez
următoarele pasaje din Shinran:
”Când reflectez profund asupra
acestor chestiuni, constat că dobândirea credinței pline de bucurie
izvorăște din mintea lui Tathagatha (Buddha) – în care a fost ales și
îmbrățișat Legământul Principal – și că trezirea credinței autentice apare
datorită mijloacelor iscusite și pline
de compasiune ale Marelui Înțelept. Cu toate acestea, călugării și laicii din
această epocă din urmă, precum și maeștrii zilelor noastre – afundați în
concepte de genul: „propria natură fiind identică cu cea a lui Buddha” înseamnă
că „tot ceea ce există se află în propria minte” – disprețuiesc Iluminarea adevărată
care se atinge în Tărâmul Pur; sau, amăgiți de eforturile bazate pe puterea
personală de a practica fapte bune meditative sau non-meditative, nu cunosc
adevărata credință, indestructibilă precum diamantul".
Acei falși
buddhiști Jodo Shinshu care susțin că ”tot ceea ce există se află în propria
minte” și vorbesc întruna despre natura de Buddha însă nu de metoda
Tărâmului Pur de a o atinge, sunt cei care nu au o credință autentică (shinjin)
în Legământul Principal. Ei sunt aceia care neagă existența lui Buddha Amida, numindu-l metaforă, simbol sau personaj fictiv sau care afirmă că Tărâmul Pur
este ”aici și acum” sau în propria minte și nu un loc iluminat și real în care
se ajunge după moartea acestui trup fizic. Ceea ce fac ei este negarea
existenței corpului Dharmakaya al metodelor pline de Compasiune (Sambhogakaya)
pe baza unei interpretări nihiliste a Dharmakaya naturii de Buddha. Aceștia nu
înțeleg că deși natura noastră de Buddha și natura de Buddha a lui Amida sunt
identice în Realitatea lor ultimă, avem de fapt nevoie să ne încredem în Amida
în Formă și Nume pentru a o atinge. De asemenea, ei neagă formele și
manifestările crezând că totul există în propria minte, pe când adevărul este
că mințile neiluminate cât și cele iluminate sunt mereu însoțite de forme și
manifestări – mințile samsarice dau naștere lumilor samsarice iar mințile
iluminate manifestă/emană Tărâmuri Pure sau forme iluminate pentru a salva
toate ființele.
Credința însăși
este manifestarea lui Amida în inima și mintea adeptului care a ascultat
profund învățătura și s-a deschis către Legământul Principal și presupune acceptarea realității lui Buddha Amida și a Tărâmului său Pur care sunt în afara mințiilor neiluminate. Așa cum spunea Honen Shonin:
”Deşi Buddha Amida este unul
singur, învăţăturile lui au interpretări diferite. Şcoala Shingon afirmă că
Amida locuieşte în inima (mintea) noastră; ei nu admit existenţa sa în afara
propriei inimi. Însă şcoala Tărâmului Pur ne învaţă că Bodhisattva
Dharmakara a atins Buddheitatea şi a devenit Buddha Amida, care acum
sălăşluieşte în Tărâmul Pur din vest. Aceste două puncte de vedere arată că există mari diferenţe între cele
două şcoli”.
Credința simplă
(shinjin) este legătura directă cu Amida în Nume și Formă. Din moment ce natura
adevărată a lui Amida în Nume și Formă este însăși Dharmakaya ultimă a naturii
de Buddha, putem spune că shinjin (credința) este de asemenea, legătura directă
cu Realitatea ultimă. Totuși, credința (shinjin) nu apare în mințile și inimile
noastre prin înțelegerea deplină a Realității ultime (ceva imposibil la nivelul
la care suntem acum de ființe neiluminate), ci devenind deschiși către Amida în
Formă și Nume (Dharmakaya metodelor pline de Compasiune/aspectul Sambhogakaya).
Exact asta nu înțeleg mulți învățători aflați în iluzie – fără să acceptăm
existența lui Amida și a Tărâmului său Pur nu se poate primi shinjin (credința)
deoarece shinjin însuși nu este vreun fel de Dharmakaya nemanifestată, ci este
primit prin intermediul Dharmakaya al metodelor pline de Compasiune, adică prin
Buddha Amida în aspectul lui transcendent și manifestat. Legământul Principal
NU presupune credința în Dharmakaya ultimă ori trăirea conștientă în ea aici și
acum, pentru că aceasta este dincolo de tot și toate și nu poate fi înțeleasă
de mințile noastre neiluminate, ci în Buddha Amida (a cărui natură este
Dharmakaya ultimă) care s-a manifestat într-o Formă și Nume specifice cu care
ființele pot avea o relație de credință și crea o conexiune karmică. De aceea
Maestrul Shinran a spus:
”Întrucât cu această minte și
inimă toate ființele simțitoare se încred în Legământul Corpului Dharmakaya
al metodelor pline de Compasiune, acest shinjin (această credință) nu este
altceva decât natura de Buddha. Această natură de Buddha este
natura-Dharma. Natura-Dharma este Corpul-Dharma. Din acest motiv, există două
feluri de Corpuri Dharma în ceea ce-l privește pe Buddha: primul este numit
Corpul-Dharma al Așaității (Dharmakaya naturii de Buddha), iar al doilea,
Corpul-Dharma (Dharmakaya) al metodelor pline de Compasiune.”
Credința
(shinjin) se adresează lui Amida în aspectul lui de Dharmakaya al metodelor
pline de Compasiune (Sambhogakaya) care nu este separat de Dharmakaya naturii
de Buddha. Acesta este un
alt motiv pentru care putem spune că, din perspectiva Realității ultime,
credința (shinjin) este natura de Buddha. Deși natura de Buddha sau Dharmakaya
naturii de Buddha ”nu are nici culoare, nici formă” iar ”mintea n-o
poate cuprinde/înțelege, nici cuvintele n-o pot descrie”, din această ”unitate
s-a manifestat forma numită corpul
Dharma al metodelor pline de Compasiune (Amida în Nume și Formă).”
Buddha Amida ca obiect al
credinței noastre este Amida metodelor pline de Compasiune care nu e niciodată
separat de a sa Dharmakaya a naturii de Buddha. Așadar, Amida NU este ceva ce
există ”în mințile noastre” sau un fel de Dharmakaya nemanifestată. Amida este
un Buddha viu care are acces la Realitatea ultimă de dincolo de forme și
concepte dar foarte activ în Tărâmul său Pur și în tărâmurile samsarice,
călăuzindu-ne pe toți către salvarea din samsara prin Legământul său Principal.
La fel cum Numele este adevărat și real pentru că a fost
manifestat de Amida din Dharmakaya naturii de Buddha, shinjin (credința) de
asemenea, NU este un fenomen samsaric vid/gol, deoarece ”dobândirea
credinței pline de bucurie izvorăște din mintea lui Tathagatha (Buddha) – în
care a fost ales și îmbrățișat Legământul Principal”.
Astfel, deși este manifestat în mințile noastre sub forma
credinței, originea lui este în Mintea lui Amida și este trezit în noi ”datorită
mijloacelor iscusite și pline de compasiune ale Marelui Înțelept”. Am
explicat deja acest proces în cartea Credință și Nembutsu în buddhismul Jodo
Shinshu
motiv pentru care nu insist aici din nou asupra acestui aspect.
Atât credința (shinjin), cât și Nembutsul credinței sunt manifestate în mințile și pe buzele noastre de Buddha Amida ca Dharmakaya metodelor pline de Compasiune (Amida în aspectul Sambhogakaya) din Dharmakaya
naturii de Buddha. De aceea ele NU sunt fenomene samsarice și NU sunt
goale/vide, ci ADEVĂRATE ȘI REALE. Acestea sunt adevărate și reale deoarece sunt
înrădăcinate în Realitatea ultimă și pot fi folosite de Buddha Amida pentru
a ne duce în Tărâmul său Iluminat, el însuși non-vid, ci adevărat și real, unde
vom descoperi natura înnăscută de Buddha care nu este vidă/goală și nici falsă,
ci adevărată și reală.
Numai un vehicul real precum Legământul Principal,
credința (shinjin) și Nembutsul credinței, precum și prieteni reali – adică
Buddha Amida, ne pot duce la destinații reale – Tărâmul Pur Sukhavati unde
atingem adevărata și reala/autentica natură de Buddha.
Shinran Shonin, Hymns
of the Pure Land (Jodo Wasan),The
Collected Works of Shinran, Shin Buddhism Translation Series, Jodo
Shinshu Hongwanji-ha, Kyoto, 1997, p. 350-351Shinran Shonin, Notes
on Once-calling and Many-calling, The Collected Works of Shinran,
Shin Buddhism Translation Series, Jodo Shinshu Hongwanji-ha, Kyoto, 1997, p.474
Shinran Shonin, Notes
on the Inscriptions on Sacred Scrolls, The Collected Works of Shinran,
Shin Buddhism Translation Series, Jodo Shinshu Hongwanji-ha, Kyoto, 1997, p.493Shinran Shonin, Gutoku's
Notes, The Collected Works of Shinran, Shin Buddhism Translation
Series, Jodo Shinshu Hongwanji-ha, Kyoto, 1997, p.612Shinran a citat și explicat acest pasaj din lucrarea
lui Honen intitulată Pasaje despre Nembutsul ales în Legământul Principal în
cartea Însemnări despre inscripțiile de pe scrolurile sacre. The Collected Works of
Shinran, Shin Buddhism Translation
Series, Jodo Shinshu Hongwanji-ha, Kyoto, 1997, p.513Shinran Shonin,
Notes on the Inscriptions on Sacred Scrolls, The Collected Works of Shinran,
Shin Buddhism Translation Series, Jodo Shinshu Hongwanji-ha, Kyoto, 1997, p.513
Citat dintr-un pasaj din Imnurile adevăratului
Shinjin de Gutoku Shinran, discipolul lui Shakyamuni. Shinran își explică aici
propriile cuvinte folosite în imnul respectiv. Shinran Shonin,
Notes on the Inscriptions on Sacred Scrolls, The Collected Works of Shinran,
Shin Buddhism Translation Series, Jodo Shinshu Hongwanji-ha, Kyoto, 1997, p.518
Shinran Shonin,
Hymns of the Pure Land,
The Collected
Works of Shinran, Shin Buddhism Translation Series, Jodo Shinshu
Hongwanji-ha, Kyoto, 1997, p.350
Kyogyoshinsho – On
Teaching, Practice, Faith, and Enlightenment, chapter V, translated by
Hisao Inagaki, Numata Center for Buddhist Translation and Research, Kyoto,
2003, p. 229-230
Shinran Shonin, Hymns
of the Pure Land (Jodo Wasan),The
Collected Works of Shinran, Shin Buddhism Translation Series, Jodo
Shinshu Hongwanji-ha, Kyoto, 1997, p. 350-351Shinran Shonin,
Lamp for the Letter Ages, letter 14,
The
Collected Works of Shinran, Shin Buddhism Translation Series, Jodo Shinshu
Hongwanji-ha, Kyoto, 1997, p.541
Kyogyoshinsho – On
Teaching, Practice, Faith, and Enlightenment, chapter III, translated by
Hisao Inagaki, Numata Center for Buddhist Translation and Research, Kyoto,
2003, p. 83
Întrebare: De
ce Tărâmul Pur al lui Buddha Amida este numit „Tărâmul Pur din vest”?
De ce „vestul” este atât de mult accentuat în textele sacre legate de Amida? De
ce Tărâmul Pur este descris atât de fantastic în sutre? Răspuns: Tocmai pentru a arăta că Tărâmul Pur al lui
Buddha Amida nu este o metaforă ci un loc real și iluminat în care
fiinţele pot aspira să se nască după moarte, îi este indicată o direcţie şi
este descris în detalii minunate. Unii spun că direcţia „vest” şi descrierile deosebite
sunt o dovadă pentru inexistenţa lui ori că acestea sugerează că Tărâmul Pur
este doar un simbol sau metaforă. Adevărul este însă că, făcând efortul de a-l
descrie în atâtea cuvinte minunate şi indicând o direcţie în care adeptul să se
orienteze când îl venerează pe Amida, Buddha Shakyamuni a vrut să accentueze de
fapt existenţa lui reală ca loc unde fiinţele sensibile pot aspira să renască
fără nici o grijă sau îndoială. Este ca şi când ţi-aş vorbi de un parc minunat
pe care îmi doresc foarte mult ca tu să îl vizitezi. Dacă îţi spun „este acolo,
spre vest” şi încep să ţi-l descriu, tu nu vei mai pune la îndoială existenţa
acestuia şi vei dori să îl vezi. La fel stau lucrurile şi cu expresia „Tărâmul
Pur din vest.” Exaltarea cu care Shakyamuni descrie Tărâmul Pur al lui
Amida în Mica Sutră (Amida-kyo), fără ca nici măcar să i se ceară acest
lucru şi Lumina care emană din trupul său când rosteşte Marea
Sutră în care prezintă istoria lui Buddha Amida şi cele 48 de legăminte
ale sale, sunt o dovadă clară a faptului că vorbele lui sunt adevărate iar că
ascultătorii săi trebuie să accepte neapărat ceea ce are să le comunice: anume
că Amida este un Buddha viu şi că Tărâmul său este un loc real și
iluminat. Shinran Shonin,
Notes on ‘Essentials of Faith Alone’,
The
Collected Works of Shinran, Shin Buddhism Translation Series, Jodo Shinshu
Hongwanji-ha, Kyoto, 1997, p.461
Credință și Nembutsu în
buddhismul Jodo Shinshu, CBBEF 2019, p. 149
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu