”Așa cum toate semințele au potențialul de a deveni copaci, toate ființele
pot deveni Buddhași, adică se pot
trezi către adevărata lor natură de Buddha. Dincolo de diferitele straturi
ale personalității noastre iluzorii, natura de Buddha este adevărata realitate,
necreată și imposibil de distrus, comoara ascunsă în fiecare dintre noi. Odată
ce a fost descoperită, cauzele suferinței, ale nașterilor și morților repetate,
sunt distruse iar cel care a atins-o devine la rândul lui un Buddha, adică
salvator și călăuză a ființelor aflate încă în robia samsarei.”
Așadar, natura noastră de Buddha este primordial pură și
iluminată, având dintotdeauna în ea toate calitățile înnăscute despre care am
vorbit în ultimele două capitole. Ceea ce numim atingerea Iluminării perfecte
sau a Buddheității/Nirvanei înseamnă de fapt, descoperirea acestei naturi de
Buddha, la fel ca descoperirea unui diamant strălucitor în noroi.
În mod cert, nu se poate spune despre natura de Buddha că
nu a existat înainte de Iluminare și că a început să existe odată cu aceasta
sau că ar fi existat doar ca semință iar acum există ca ceva diferit. De fapt,
natura de Buddha este eternă și există dintotdeauna indiferent că cineva o
descoperă sau nu (atinge sau nu Iluminarea/Buddheitatea). Situația este
asemănătoare cu luminarea unei camere pline de comori care nu erau vizibile înainte
din cauza întunericului. Nu se poate spune că acele comori au apărut odată cu
aprinderea luminii, deoarece erau deja acolo.
„Nu se pune problema ca natura intrinsecă
a Nirvanei să nu fi existat dintotdeauna dar să existe acum. Indiferent dacă apare
sau nu un Buddha, natura sa intrinsecă și atributele sale sunt mereu prezente. Deoarece
ființele sunt învăluite de perturbări mentale (klesha), nu o percep și afirmă
că Nirvana nu există. Bodhisattva-mahasattva, care își
antrenează mintea prin moralitate, discernământ și concentrare meditativă,
elimină perturbările și ajung astfel să o perceapă. Prin urmare, ei știu că Nirvana este prezentă în permanență prin natura sa
și nu este ceva ce nu a existat primordial dar există acum. De aceea, ei o
consideră permanentă. De exemplu, fiule nobil, să presupunem că într-o încăpere
întunecată se află o fântână care conține cele șapte tipuri de comori. Oamenii
ar putea ști că acestea sunt acolo, dar nu le pot vedea din cauza
întunericului. Apoi, un înțelept priceput în utilizarea metodelor potrivite,
vine cu o lampă mare și iluminează totul, astfel încât toată lumea să poată
vedea. Acest înțelept nu se gândește că, inițial, acolo nu existau apă sau cele
șapte tipuri de comori, dar că acum există. La fel stau lucrurile și cu
Nirvana: ea există primordial și nu ia ființă abia acum, în prezent. Din cauza
întunericului care ascunde realitatea – adică a perturbărilor mentale –
ființele nu o văd. Tathagata (Buddha), înzestrat cu o conștiință omniscientă
(sarvajna-jnana), aprinde lampa discernământului cu măiestria Sa în utilizarea
metodelor potrivite (upaya-kausalya) și face ca bodhisattva să perceapă
permanența, fericirea, Sinele și puritatea Nirvanei. Prin urmare, cei
înțelepți nu vor spune că această Nirvana nu a existat primordial, dar există
acum. […]
„De
exemplu, fiule nobil, să presupunem că sub pământ există apă cu cele opt
calități gustative, dar nimeni nu poate ajunge la ea. Atunci, o persoană
înțeleaptă trece la treabă și sapă până când o găsește. Nirvana este la fel. Sau, să presupunem că există un orb care nu poate
vedea soarele și luna. Un medic priceput l-ar putea vindeca astfel încât să
ajungă să le vadă, însă asta nu înseamnă că soarele și luna au început să
existe acum, când și-a căpătat orbul vederea, ci există dintotdeauna. Nirvana
este la fel – ea a existat dintotdeauna și nu a apărut pur și simplu în
prezent.”
Așadar, Nirvana, Dharmakaya,
Buddheitatea etc și natura de Buddha sunt același lucru. Toate se referă la
descoperirea naturii de Buddha înnăscute, la a sălășlui în ea și la a nu mai fi
orbit și lipsit de vederea ei.
În Sutra Reginei Srimala se spune:
„’Încetarea suferinței’ este
cunoscută drept Dharmakaya Celui mai Venerat din lume; aceasta este fără
început, necreată, nenăscută, nepieritoare, lipsită de distrugere, permanentă,
neschimbătoare, eternă, pură prin însăși natura sa și separată de toate
acumulările de impurități. De asemenea, Dharmakaya nu diferă de natura de
Buddha, care este de neconceput. Dharmakaya Celui mai Venerat din lume este
numită ‘natură de Buddha’ atunci când este ascunsă de diversele acumulările de
impurități. […] “[1]
Când cineva nu este încă Iluminat, spunem despre el/ea că
are natura de Buddha însă nu o vede (nu e conștient de ea) – ”este ascunsă
de diversele acumulările de impurități”. Când atinge Iluminarea, ne referim
la natura lui de Buddha cu termenii corpul Dharmakaya al Realității ultime.
Așadar, Dharmakaya este natura de Buddha descoperită care a fost
dintotdeauna acolo. Putem afirma același lucru despre Nirvana sau Eliberare/Iluminare.
Shinran Shonin a citat el însuși Mahaparinirvana Sutra pe această temă în
Kyogyoshinsho:
„Eliberarea este numită starea
supremă, neîntrecută... Starea supremă și neîntrecută nu este alta decât
adevărata Eliberare; adevărata Eliberare nu este altceva decât Tathagata
(Buddha)... Cel care a atins Iluminarea supremă și desăvârșită este liber de
dorință și liber de îndoială. A fi liber de dorință și liber de îndoială
înseamnă adevărata Eliberare, iar adevărata Eliberare este Tathagata (Buddha)...
Tathagata este Nirvana, Nirvana reprezintă ceea ce este inepuizabil, ceea ce
este inepuizabil este natura de Buddha, natura de Buddha este neschimbătoare,
iar ceea ce este neschimbător este Iluminarea supremă și desăvârșită.”[2]
„Corpul Dharma (Dharmakaya) este
eternitate, fericire, beatitudine, Sine și puritate. El este pururi liber
de orice naștere, bătrânețe, boală și moarte, liber de distincțiile dintre
non-alb și non-negru, nici lung, nici scurt, nici asta, nici ailaltă,
non-învățare și non-non-învățare; așadar, indiferent că un Buddha apare sau
nu în lume, El rămâne neclintit și neschimbat (natura sa de Buddha nu se
schimbă niciodată).“[3]
A fi ”pururi liber” de naștere,
bătrânețe, boală, moarte etc, înseamnă a fi etern, adică fără început și fără
sfârșit. De asemenea, indiferent că cineva devine sau nu un Buddha (se trezește
sau nu către natura lui de Buddha) acea natură de Buddha nu se schimbă. Citând
aceste pasaje și multe altele, arăt că Shinran Shonin, fondatorul școlii
noastre, cunoștea și accepta doctrina Tathagatagarbha (toate ființele au natura/esența
de Tathagatha/Buddha) și a Iluminării înnăscute. Mai mult decât atât, a ținut
să arate că însăși natura de Buddha, care este elementul fundamental
neschimbabil și nepieritor al tuturor ființelor, este chiar ceea ce face
posibilă atingerea Iluminării:
”Toate ființele simțitoare sunt neschimbătoare și
nepieritoare (în natura lor) și de aceea ating cea mai înaltă și perfectă
Iluminare.”[4]
Aspectul neschimbător și
nepieritor al ființelor simțitoare este natura de Buddha și exact pentru că
au natura de Buddha pot atinge Iluminarea perfectă adică, pot ajunge la
momentul în care își pot vedea/recunoaște natura de Buddha deoarece Iluminarea
perfectă nu este nimic altceva decât aprinderea luminii din cameră pentru a
vedea comoara care a fost dintotdeauna acolo.
Această învățătură în
conformitate cu care putem aspira și deveni Buddhași pentru că avem natura de
Buddha este foarte importantă și eliberatoare. Cu toții vrem să fim fericiți și
toate ființele caută un sens în viața lor. Așadar, toți știu la modul intuitiv
că există ceva stabil dincolo de stările bune sau rele de fiecare zi, de
suferințe și dificultăți. Acel ceva pe care îl caută mereu și după care tânjesc
neîncetat este de fapt intuiția subconștientă a propriei naturi de Buddha însă,
din păcate, nu știu unde să o caute și de aceea umblă după împlinire în cele
mai greșite locuri.
Spre deosebire de falșii învățători și ideologiile
lumești, Buddhașii apar în lume pentru a ne duce mințile în direcția corectă și
a ne oferi uneltele potrivite cu care să săpăm în straturile de iluzii și
patimi pentru a ne descoperii natura de Buddha. Uneltele potrivite sunt diversele
Porți Dharma și practicile asociate acestora. Iată de ce, dacă nu practicăm
Dharma nu ne putem descoperii natura de
Buddha chiar dacă aceasta există deja cu toate calitățile ei înnăscute.
Din păcate, am auzit pe mulți spunând în mod greșit că
deoarece au natura de Buddha sunt deja iluminați și nu mai trebuie să facă
nimic. Suntem însă avertizați împotriva unei astfel de atitudini în multe sutre
și învățături ale diverșilor Maeștri:
„Cineva
ar putea spune: ‘Am atins deja Iluminarea supremă! De ce? Pentru că posed
natura de Buddha. Oricine posedă natura de Buddha a atins, cu siguranță,
Iluminarea supremă. Prin urmare, eu am atins
Iluminarea.’ Trebuie știut că o astfel de persoană comite un păcat parajika (
păcat grav/de moarte). De ce? Natura de Buddha există, într-adevăr. Însă, neurmând Calea perfectă, acea persoană n-a văzut-o încă. Iar fără a o
vedea, nu se poate atinge Iluminarea supremă.”[5]
(Mahaparinirvana Sutra)
”Calea perfectă” este bineînțeles Calea lui Buddha.
Tulku Urgyen Rinpoche a spus de asemenea, pe această temă:
”Natura noastră fundamentală nu
diferă cu nimic de cea a unui Buddha. Este asemenea spațiului pur care, fie că
este ascuns de nori, fie că apare ca cer senin și fără nori, rămâne neschimbat
în natura sa esențială. Însă, dacă nu avansezi pe calea înlăturării vălurilor
care o acoperă, natura ta iluminată nu ajunge să fie recunoscută (știută cu
adevărat) […][6]
Dacă
natura noastră nu ar fi deja iluminată, nu ne-am putea trezi la ea, oricât de
mult ne-am strădui. Natura de Buddha nu poate fi creată artificial. Natura
noastră este iluminată dintotdeauna însă, în prezent, corpul, vorbirea și
gândirea noastră discursivă o ascund. Natura minții noastre – natura de
Buddha – este precum spațiul însuși, dar un spațiu acoperit de nori. Întreaga esență a practicii Dharma constă în îndepărtarea norilor și în a
permite actualizarea a ceea ce există deja: starea de Trezie a minții, natura
de Buddha.”[7]
Toate Porțile Dharma autentice ale învățăturii buddhiste conțin
trei aspecte importante: 1) Baza/fundamentul, 2) Calea și 3) Fructul/rezultatul
Baza/fundamentul este natura de Buddha ascunsă care este deja perfect Iluminată și plină cu
nenumărate calități. Această natură de Buddha se află în toate ființele dar nu
se manifestă încă deoarece este acoperită de multe straturi de iluzii și patimi
oarbe.
Calea este alcătuită din diverse
practici propovăduite în multe sutre și Porți Dharma (școli buddhiste) cu
intenția de a îndepărta iluziile și patimile care ascund natura de Buddha prezentă
dintotdeauna în noi.
Fructul/rezultatul este natura de Buddha descoperită după ce iluziile și patimile care o
acopereau au fost îndepărtate, fiind astfel vizibilă și manifestă. Acest fruct sau rezultat este numit Iluminare, Buddheitate, Nirvana, Dharmakaya
etc.
În
cazul Porții Dharma a Tărâmului Pur sau Jodo Shinshu (Amida Dharma), Calea esterostirea Nembutsului Credinței în Buddha Amida, aspirând la nașterea în Tărâmulsău Pur după moarte unde, în acel mediu perfect iluminat, iluziile și patimile noastre se topesc automat și natural ca gheața pusă într-un cuptor imens, revelându-ne natura noastră înnăscută de Buddha.
*
Iată aici o scurtă colecție de pasaje
foarte utile care vă vor ajuta să contemplați învățătura prezentată în acest
capitol:
„Dacă Elementul de Buddha (natura
de Buddha) nu ar fi prezent, nu ar exista remușcare în fața suferinței.
Bodhisattva Maitreya, Mahayana Uttaratantrashastra
Shastra
*
”Deși natura noastră este primordial Iluminată, nu suntem conștienți de
acest lucru. Prin urmare, trebuie să devenim re-iluminați. Odată ce devenim re-iluminați,
nu mai este nevoie să rătăcim în samsara.
Natura
de Buddha este însăși identitatea în care corpul, vorbirea, mintea, calitățile
și activitățile tuturor Buddhașilor sunt întregi și desăvârșite. […] Calitatea
neschimbătoare este numită corp vajra, calitatea neîncetată este numită vorbire
vajra iar calitatea lipsită de iluzie este numită minte vajra. Unitatea indivizibilă a celor trei este exact ceea ce se înțelege prin
natura de Buddha.”[9]
Tulku Urgyen Rinpoche, Moștenirea
*
„Starea de Trezie existentă prin
ea însăși este starea Iluminată a tuturor Buddha încă de la bun început; aceasta
este primordială. Starea de Trezie existentă prin
ea însăși se află în toate ființele - ea trebuie doar cunoscută.”[10]
Tulku Urgyen Rinpoche, Buddha nicăieri altundeva
*
„Este
trăită ca Trezia originară și măreață, fără centru sau margini, o imensă
omniprezență, primordial vidă și liberă. Această Trezie originară (natura de
Buddha) este intrinsecă și există prin ea însăși. Ea nu este creată acum, ci mereu
prezentă înlăuntrul tău încă de la bun început.”[11]
Padmasambhava,
Sfaturile Celui născut din lotus
*
„Această Minte trezită a
conștienței (natura de Buddha) nu este alcătuită din nicio substanță materială;
ea
există prin sine însăși și este inerentă ființei tale. Ea transcende limitările
permanenței și ale anihilării. […] Starea
trezită a Iluminării este însăși conștiența ta, care este trează în mod
natural. În ea nu există nimic care să o condamne la iaduri; conștiența este
pură prin natura sa. În ea nu există nicio practică de urmat; natura ei este,
în mod firesc, una cunoscătoare.”[12]
Padmasambhava, Sfaturile Celui născut din lotus
Natura de Buddha nu aparține samsarei
și de aceea nu suferă și nu poate ajunge în iad din cauza vreunei karme
negative. Pentru cel care sălășluiește în natura de Buddha nu mai este nevoie
să urmeze nicio practică și nici să atingă nimic. El știe în mod natural totul
deoarece natura de Buddha este în mod natural cunoscătoare a tot și toate.
*
“Deoarece natura de Buddha există, ființele pot practica și atinge scopul
suprem. Ele pot atinge Iluminarea deoarece toate ființele au natura de Buddha.”[13]
KhenchenThrangu, Despre esența de Buddha – comentariu la
tratatul lui Ranjung Dorje
Atingerea Iluminării perfecte
înseamnă descoperirea naturii de Buddha. Nu putem descoperii decât ceea ce
există deja, așadar Iluminarea este asemenea aprinderii becului într-o cameră
plină de comori.
[1]Queen
Srimala Sutra,
Chapter 8: The Dharmakaya, https://whatdobuddhistsbelieve.wordpress.com/teachings/queen-srimala-sutra
[2]Mahaparinirvana Sutra citată
de Shinran Shonin în Kyogyoshinsho, cap V - The Collected
Works of Shinran, Shin Buddhism Translation Series, Jodo Shinshu
Hongwanji-ha, Kyoto, 1997, p.181
[3]Mahaparinirvana Sutra citată
de Shinran Shonin în Kyogyoshinsho, cap V - The Collected
Works of Shinran, Shin Buddhism Translation Series, Jodo Shinshu
Hongwanji-ha, Kyoto, 1997, p.188.
[4]Mahaparinirvana Sutra as quoted by Shinran Shonin in his Kyogyoshinsho, chapter V, The
Collected Works of Shinran, Shin Buddhism Translation Series, Jodo Shinshu
Hongwanji-ha, Kyoto, 1997, p.189
[5]Mahaparinirvana Sutra, translated by Kosho Yamamoto from
Dharmakshema’s Chinese version, edition printed by Dr Tony Page, 2004, verse
397, p.65
[6] From the book As it is, translated by Erik Pema
Kunsang, https://quotes.justdharma.com/pretending-enlightenment-tulku-urgyen-rinpoche/
[7] From the book As it is, translated by Erik Pema
Kunsang
https://quotes.justdharma.com/buddha-nature-cannot-be-fabricated-tulku-urgyen-rinpoche/
[8]Buddha nature – The Mahayana Uttaratantrashastra Shastra with
Commentary, by Arya Maitreya, written down byArya Asanga, commentary
byJamgon Kongtrul LodroThaye,explanations by Khenpo Tsultrim Gyamtso
Rinpoche, translated by Rosemarie Fuchs, Snow Lion Publications, Ithaca,
New York, 2000, p. 25
[9]Quitenssential Dzogchen, The Inheritance, by Tulku Urgyen Rinpoche
,translated and compiled by Erik Pema Kunsang and Marcia Binder Schmidt,
Rangjung Yeshe Publications, 2006, p. 121
[10]Quitenssential Dzogchen, Buddha Nowhere Else, by Tulku Urgyen
Rinpoche,translated and compiled by Erik Pema Kunsang and Marcia Binder Schmidt,
Rangjung Yeshe Publications, 2006, p. 165
[11]Advice from the Lotus-Born, A Collection of Padmasambhava’s advice
to the Dakini YyesheTsogyal and other close disciples from the terma treasure
revelations of Nyang Ral Nyima Ozer, Guru Chowang, Pema Ledrel Tsal, Sangye
Lingpa, Ridgzin Godem and Chokgyur Lingpa, translated from the Tibetan by Erik
Pema Kunsang, p.36
[12]Advice from the Lotus-Born, A Collection of Padmasambhava’s advice
to the Dakini YyesheTsogyal and other close disciples from the terma treasure
revelations of NyangRalNyima Ozer, Guru Chowang, Pema Ledrel Tsal, Sangye
Lingpa, Ridgzin Godem and Chokgyur Lingpa, translated from the Tibetan by Erik
Pema Kunsang, p.102
[13]On Buddha Essence, A Commentary on Ranjung Dorje’s treatise,
KhenchenThrangu, translated by Peter Alan Roberts, edited by Clark Johnson,
Shambhala, Boston & London, 2006, p.20-21
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu