De curând am văzut anunţul unei prelegeri despre buddhism ţinută în Bucureşti. Preţul: peste un milion lei vechi...
Nu este singura ofertă iar tendinţa de a vorbi despre buddhism apare în cercuri diverse, de la cluburi new age şi pseudo-spirituale, până la aşa zise asociaţii culturale sau chiar profesori cercetători.
Toată lumea se pricepe la buddhism şi toată lumea vrea să predea buddhism. Cu plata pe loc, bineînţeles....
Aşadar, stimaţi prieteni, cititori, căutători spirituali, dacă vreţi informaţii şi aveţi bani de dat duceţi-vă la toate. Românica noastră oferă multe posibilităţi de studiu.
În ceea ce mă priveşte, eu prefer să ofer instruire cu genunchii pe podeaua dojoului, în mod tradiţional, de la sufletul meu la sufletul tău (i shin de shin), să prezint buddhismul ca pe o Cale spirituală, nu doar un obiect de studiu intelectual. Şi fac asta GRATIS, pentru că buddhismul nu este proprietatea sau invenţia mea. Cei care vin sunt bineveniţi, cei care pleacă sunt bine plecaţi iar cei care nu sunt serioşi, îi trimit eu acasă.
Fiecare face ce vrea cu ce obţine la dojo, unii vin pentru diferite lucrări de specialitate la liceu sau facultate, alţii de curiozitate, alţii pentru că au nevoie de o cale spirituală autentică. Motivele îi privesc numai pe ei, în timp ce eu încerc să transmit ceea ce trebuie transmis.
În buddhism, cel care predă învăţătura este autorizat să facă asta într-un cadru tradiţional, există o transmisie, o autentificare din partea altor învăţători ai acelei şcoli vechi de sute de ani. Nu oricine predă şi nu oricine se numeşte Maestru sau învăţător. Există de asemenea, posibilităţi de studiu pe diferite nivele, chiar academice.
Cu toate acestea, destui preferă să se ducă încolo şi încoace, oriunde apare câte cineva care ştie să le ia banii şi se declară cunoscător.
De asemenea, este o mare diferenţă între un practicant şi un cercetător. Chiar şi pentru studii strict culturale, vă recomand ca profesor un trăitor al acelei tradiţii. Cereţi informaţii despre buddhism de la cineva care nu numai cunoaşte intelectual şi raţional învăţătura, însă o şi integrează în viaţa lui personală. De ce? Pentru că buddhismul nu este matematică, fizică sau filosofie, ci o cale spirituală.
Mai mult decât atât, dacă cel care vă predă, ţine prelegeri sau vă ia banii, nu este în stare să vă şi introducă în practica spirituală respectivă, atunci nu aţi înţeles nimic. Religia nu este teorie, ci experienţă. Învăţătura buddhistă este produsul practicii şi nu poate fi înţeleasă în profunzime decât prin practică.
Iar aici mă întorc la cine predă această practică şi învăţătură. Un domn sau doamnă fără o instruire tradiţională, fără o recunoaştere din partea unei linii de transmisie autentice din cadrul diferitelor şcoli buddhiste, este zero. Doar banii pe care îi ia sunt ceva mai mulţi.
Depinde numai de voi să decideţi...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu