sâmbătă, 17 ianuarie 2015

Învăţătura lui Buddha Shakyamuni despre Buddha Amida



           
Buddha Shakyamuni propovăduind
Dharma despre Buddha Amida
(Amida Sutra Mandala)
Învăţătura principală a lui Buddha Shakyamuni despre Buddha Amida se află în cele trei sutre ale Tărâmul Pur
[1], dintre care Marea Sutră este cea mai importantă. De fapt, Shinran a considerat că propovăduirea acesteia a fost principalul motiv al apariţiei lui Shakyamuni în această lume[2]. El a fost convins, de asemenea, că Marea Sutră este învăţătura ultimă şi adevărată a Dharmei lui Buddha, în timp ce restul metodelor şi învăţăturilor predate de Shakyamuni în timpul vieţii, sunt provizorii. Iată două pasaje importante din Kyogyoshinsho[3], care susţin această viziune:  

„Adevărata învăţătură este Marea Sutră despre Buddha al Vieţii Infinite. Semnificaţia ei principală este că Amida, prin legămintele Sale de neîntrecut, a deschis larg depozitul Dharma şi, plin de compasiune pentru fiinţele obişnuite şi ignorante, a selectat şi  oferit comoara virtuţilor supreme. Sutra ne revelează mai departe, că Shakyamuni a apărut în această lume şi a expus învăţăturile căii ce duce la Iluminare,  căutând să salveze mulţimea fiinţelor sensibile şi binecuvântându-le  pe acestea cu binefaceri autentice şi reale[4]. Astfel, propovăduirea  Legământului Principal al lui Tathagata este adevărata intenţie a acestei sutre iar Numele lui Buddha este esenţa ei.”[5]

„[…] Marea Sutră ne revelează adevărata învăţătură. Aceasta este într-adevăr, expunerea corectă pentru care Tathagata a apărut în lume, minunata scriptură, greu de găsit şi de neîntrecut, prezentarea ultimă şi decisivă a Vehiculului Unic[6], cuvintele preţioase care dezvăluie împlinirea perfectă şi imediată, cuvintele sincere slăvite de toţi Buddhaşii de-a lungul celor zece direcţii, adevărata învăţătură ce corespunde cu capacităţile fiinţelor şi timpul în care acestea trăiesc. Să ţinem bine minte acest lucru.”.[7]

El a mai spus, de asemenea, în Imnul despre adevărata credinţă şi nembutsu (Shoshinge):

“Motivul apariţiei lui Buddha în această lume
este numai acela de a propovădui Legământul Principal al lui Amida,
cel adânc precum oceanul.
Toate fiinţele acestei epoci rele a celor cinci pângăriri
să se încreadă în adevărul cuvintelor lui Buddha”.[8]

Aşadar, pentru noi, discipolii lui Shakyamuni şi ai lui Shinran, această sutră este supremă iar învăţăturile şi evenimentele relatate în ea trebuiesc acceptate ca adevărate şi reale. După cum Shakyamuni însuşi ne-a încurajat, trebuie să acceptăm această sutră în credinţă:

“să acceptaţi această sutră în credinţă şi cu toată inima voastră, să o susţineţi şi să o protejaţi, să o recitaţi şi să practicaţi în conformitate cu învăţăturile ei.[9]

*
           
Vă invit aşadar, să vedem ce ne-a spus Shakyamuni despre Buddha Amida şi Tărâmul Său Pur.
În secţiunea a 4-a din Marea Sutră, El îşi începe povestirea prin a menţiona o listă cu numele unor Buddhaşi care au apărut în Samsara şi au propovăduit Dharma în urmă cu mulţi eoni: “în trecutul îndepărtat –  cu nenumărate,  imposibil de calculat şi de neconceput  kalpa în urmă…”[10].
Procedând astfel, ne arată că istoria omenirii, aşa cum o ştim noi, este doar o parte infimă din timpul nesfârşit şi imposibil de conceput al universului şi că diferite lumi, sisteme de lumi şi universuri, precum şi fiinţele care sălăşluiesc în ele au existat şi înaintea apariţiei acestui pământ, după cum alte lumi vor exista după ce lumea noastră nu va mai fi. Aşadar, El menţionează 53 de mari Buddha care au apărut în Samsara, au propovăduit Dharma şi au intrat în Nirvana, înainte ca istoria lui Amida să fi avut loc. După aceşti 53 Buddha, a apărut un alt mare Buddha pe nume Lokesvararaja, la fel într-un timp îndepărtat şi imposibil de explicat după noţiunile noastre:

“Atunci a apărut un Buddha numit Lokesvararaja, Tathagata, Arhat, Atot-Iluminat, plin de Înţelepciune şi Practică, Ştiutor al lumii, de Neîntrecut, Îmblânzitor al fiinţelor, Învăţător al zeilor şi al oamenilor, Iluminat şi Cel mai Onorat din lume”.[11]

În timpul şi lumea acestui Buddha trăia un rege care, după ce i-a ascultat învăţătura, a renunţat la tron şi a devenit călugăr (bhiksu) cu numele Dharmakara:

“În acel timp era un rege care, auzindu-l pe Buddha propovăduind Dharma, s-a bucurat în inima lui şi a trezit aspiraţia pentru cea mai înaltă şi perfectă Iluminare. Atunci a renunţat la  tron şi a devenit călugăr cu numele Dharmakara”.[12]

După cum ne spune sutra, acest călugăr Dharmakara, era deja o fiinţă superioară când a mers să-l vadă pe Buddha Lokesvararaja:

“Având inteligenţă superioară, curaj şi înţelepciune, era deja cunoscut şi remarcat în lume. Ducându-se înaintea lui Tathagata Lokesvararaja, a îngenuncheat, l-a înconjurat de trei ori, păstrându-l mereu pe partea dreaptă[13], s-a prosternat înaintea Lui şi, unindu-şi palmele la piept în semn de veneraţie, l-a slăvit pe Buddha din toată inima sa”.[14]

Apoi l-a informat despre decizia spirituală pe care o luase, de a deveni el însuşi un Buddha pentru binele tuturor fiinţelor:

“O, Sfânt Rege al Dharmei,
şi eu voi deveni un Buddha
şi voi avea aceeaşi  realizare spirituală ca a Ta,
pentru a salva fiinţele de naştere şi moarte
şi a le conduce către eliberare.”[15]

Iar în împlinirea acestei aspiraţii, menţionează crearea unui tărâm special:

„ Când voi deveni un Buddha,
Tărâmul meu va fi excelent.”[16]

unde să aducă fiinţele sensibile de peste tot şi să le ajute să atingă fericirea perfectă:

“Cei care vin din cele zece direcţii
îşi vor găsi pacea iar inimile lor vor fi senine;
După ce vor ajunge în tărâmul meu,
vor sălăşlui pentru totdeauna în pace şi fericire”.[17]

A le face fericite la modul perfect înseamnă bineînţeles, a le ajuta să atingă Nirvana, tărâmul său fiind de fapt, o manifestare a beautitudinii şi libertăţii nirvanice:

“Locul Iluminării va fi suprem.
Tărâmul meu, fiind însăşi Nirvana,
nu va avea asemănare.”[18]

După ce a rostit cuvintele de mai sus, l-a invitat pe Buddha Lokesvararaja şi pe toţi Buddha să privească în mintea lui şi să devină martori ai sincerităţii aspiraţiei sale:

“Buddha, te rog  să devii martorul meu
şi să garantezi pentru sinceritatea aspiraţiei mele.

Cei mai Onoraţi din lume – Buddhaşii celor zece direcţii,
a căror  înţelepciune este fără de oprelişti,
îi chem şi pe Ei
să fie martorii intenţiei mele“.[19]

Cu toate acestea, Dharmakara avea nevoie de o practică potrivită pentru a-şi împlini aspiraţia de a crea un tărâm special unde să aducă toate fiinţele la Nirvana, aşa că i-a cerut lui Buddha Lokesvararaja să-l călăuzească:

“Te rog, explică-mi Dharma în amănunt pentru a putea să urmez practicile potrivite şi să creez un tărâm pur cu  calităţi nenumărate şi nemaiîntâlnite. Te rog, învaţă-mă cum să ating rapid Iluminarea şi să tai din rădăcini suferinţele naşterilor şi morţilor repetate ale tuturor fiinţelor.”[20]

Mai exact, l-a rugat pe Lokesvararaja să-i arate toate tărâmurile Buddhaşilor din cele zece direcţii, în aşa fel încât să ştie mai bine ce are de făcut şi cum să practice pentru a-şi crea propriul tărâm:

“Cel mai Onorat din lume, te rog din toată inima mea, explică-mi în amănunt  practicile urmate de toţi Buddha prin care şi-au creat tărâmurile lor  pure. Apoi,  vreau să practic în conformitate cu îndrumările Tale şi să-mi împlinesc propriile aspiraţii.”[21]

După cum ne povesteşte Shakyamuni în Marea Sutră, Buddha Lokesvararaja “a recunoscut aspiraţiile înalte şi curate ale lui bhiksu Dharmakara”, şi “i-a explicat în amănunt diferitele aspecte mai mari sau mai mici ale două sute zece kotis de tărâmuri ale Buddhaşilor, împreună cu natura cerească sau rea a zeilor şi  oamenilor ce sălăşluiesc în ele. Pe toate acestea i le-a revelat lui bhiksu, exact aşa cum fusese rugat”.[22]

Apoi, “auzind expunerea lui Buddha despre tărâmurile glorioase şi văzându-le pe toate”, Dharmakara “a hotărât ce legăminte supreme şi de neîntrecut să facă el însuşi”.[23]
În acest moment, sutra ne povesteşte din nou (pentru a doua oară)[24], că Dharmakara nu era un practicant obişnuit când s-a decis să facă legămintele: “datorită minţii lui senine şi aspiraţiilor eliberate de orice formă de ataşament, nu avea egal nicăieri în lume.”[25]

După cum relatează Shakyamuni, Dharmakara a contemplat timp de cinci kalpa legămintele pe care urma să le facă iar apoi a ales practicile necesare împlinirii lor:

“Timp de cinci kalpa a contemplat legămintele iar apoi a ales practicile pure pentru crearea tărâmului său.”[26]

A practica orice formă de meditaţie buddhistă timp de cinci ore în fiecare zi, lună, an sau toată viaţa,  este o sarcină extrem de grea pentru mulţi practicanţi din vremea noastră, dar a contempla  încontinuu cinci kalpa este dincolo de capacitatea umană de înţelegere. Astfel, nu-i de mirare că Ananda i-a cerut imediat lui Buddha să-i spună cât de lungă era viaţa fiinţelor care aparţineau timpului şi lumii lui Lokesvararaja:

“Ananda l-a întrebat pe Buddha: ‘cât de lungă era viaţa fiinţelor din tărâmul lui Buddha Lokesvararaja?’ Buddha i-a răspuns: ‘Durata de viaţă a acelui Buddha era de 42 kalpa.”[27]

Aşadar, după cinci kalpa de contemplaţie, Bodhisattva Dharmakara “a ales  practicile pure folosite pentru  crearea tărâmurilor excelente ale două sute zece kotis de Buddha”.

Ştiind cu siguranţă ce legăminte să adopte şi ce practici să urmeze, s-a dus să-l informeze pe Buddha Lokesvararaja:

“S-a dus înaintea lui Buddha, a îngenuncheat la picioarele Lui, l-a înconjurat de trei ori cu palmele unite la piept,  în semn de venerare şi s-a aşezat. Apoi i-a spus: ‘Am ales practicile pure pentru crearea unui tărâm pur şi glorios.”[28]

Auzind legămintele minunate ale lui Dharmakara, Buddha Lokesvararaja s-a bucurat şi i-a cerut să le proclame înaintea întregii adunări:

“Buddha i-a spus: ‘trebuie să le proclami. Acum este timpul potrivit. Încurajează şi adu bucurie întregii adunări. Auzindu-ţi cuvintele, alţi bodhisattva vor practica ei înşişi această Dharma şi îşi vor împlini marile lor  legăminte’.
Bhiksu a răspuns: ‘Vă rog să-mi acordaţi toată atenţia voastră. Acum voi proclama legămintele mele”.”[29]

Aşadar, întreaga secţiune a 7-a din Marea Sutră conţine lista celor 48 legăminte. Pentru că le-am explicat deja pe toate în cartea Cele 48 legăminte ale lui Buddha Amida, nu le mai reiau aici şi voi continua în cele ce urmează cu povestea relatată în sutră. 

*

            După ce a prezentat cele 48 legăminte, Shakyamuni descrie diferitele practici pe care le-a urmat Dharmakara timp de „kalpa nenumărate şi de neconceput” pentru a deveni un Buddha şi a crea Tărâmul Pur:

“Apoi, Ananda, după ce şi-a proclamat legămintele universale în prezenţa lui Buddha Lokesvararaja şi înaintea mulţimii de fiinţe, inclusiv cele opt tipuri de fiinţe supraumane, precum zei şi spirite ale dragonilor dar şi Mara şi Brahma, bhiksu Dharmakara s-a concentrat exclusiv pe crearea unui tărâm glorios şi minunat. Tărâmul de Buddha pe care urmărea să-l producă este vast în intinderea lui, de neîntrecut şi suprem în frumuseţe, întotdeauna prezent şi nesupus decăderii şi schimbării. În timpul unor kalpa nenumărate şi de neconceput, Dharmakara a urmat practicile meritorii şi nemărginite ale căii bodhisattva..”[30]

            Atunci Ananda l-a întrebat pe Shakyamuni cel mai important lucru pentru noi:

“Ananda l-a întrebat pe Buddha: ‘A atins Bodhisattva Dharmakara Buddheitatea şi a trecut în Nirvana? Sau nu a atins-o încă? Se află el acum, undeva anume?’

Buddha i-a răspuns: ‘Bodhisattva Dharmakara a atins Buddheitatea şi se află acum  în Tărâmul buddhic de vest, numit ‘Pace şi Beatitudine’, la o sută de mii de kotis de tărâmuri distanţă de unde ne aflăm în acest moment’.

Ananda l-a întrebat în continuare: ‘Cât timp a trecut de când a atins Buddheitatea?’
Buddha i-a răspuns: ‘ Zece kalpa[31] au trecut de când a atins Buddheitatea.”[32]

În Mica Sutră[33], Shakyamuni îi spune de asemenea, lui Sariputra:
“Buddha i-a spus Bătrânului Sariputra: ‘ Dacă mergi de aici  către vest şi treci de o sută de mii de kotis de tărâmuri ale Buddhaşilor, ajungi la tărâmul numit Beatitudine Supremă, unde se află Buddha numit Amitayus. El locuieşte acum acolo şi propovăduieşte Dharma”.[34]

După cum am văzut, Shakyamuni confirmă faptul că Dharmakara a atins Buddheitatea şi de atunci înainte în Marea Sutră, în  Mica Sutră şi în Sutra Contemplaţiei, nu îl mai numeşte astfel, ci “Amitayus”, care înseamnă “Viaţă Infinită” sau “Amitabha” - “Lumină Infinită”. Aceste două aspecte, “Viaţă Infinită” (Amitayus) şi “Lumină Infinită” (Amitabha) sunt unite în cuvântul “Amida”, care înseamnă Buddha al Vieţii Infinite şi al Luminii Infinite. Viaţa Sa Infinită este efectul celui de-al 13-lea Legământ pe care l-a făcut în perioada când era Bodhisattva Dharmakara, iar Lumina Infinită este efectul celui de-al 12-lea Legământ. Aşadar, nu putem separa pe Amitayus (Viaţă Infinită) de Amitabha (Lumină Infinită), deoarece sunt două aspecte ale aceluiaşi Buddha. În secţiunea a 4-a din Mica Sutră, Shakyamuni îi explică acest lucru lui Sariputra:

“De ce crezi tu Sariputra, că acel Buddha este numit Amitabha? Sariputra, Lumina acelui Buddha străluceşte peste tot şi fără de obstacole în toate lumile celor  zece direcţii. Din acest motiv este numit Amitabha. Din nou, Sariputra, viaţa acelui Buddha şi a fiinţelor din tărâmul Lui ţine timp de nenumărate şi nesfârşite kalpa. Din acest motiv este numit Amitayus.”[35]

Aşadar, Shakyamuni ne spune un alt lucru important despre Dharmakara ce a devenit Buddha Amida – “se află acum  în Tărâmul buddhic de vest, numit ‘Pace şi Beatitudine’” – care nu este aici, însă “la o sută de mii de kotis de tărâmuri distanţă de unde ne aflăm în acest moment”.

Acest aspect este foarte important, deoarece dovedeşte faptul că există o distincţie clară între această lume cu fiinţele ei neiluminate şi Tărâmul Pur. Shakyamuni nu i-a prezentat pe Amida şi Tărâmul Său Pur în termeni ultimi (ai realităţii ultime de dincolo de formă) şi nu a spus că se află în mintea/inima noastră sau “aici şi acum”, după cum încearcă să ne convingă unii falşi învăţători ai timpurilor noastre. Din contră, cel care a devenit Buddha Amida se află în Tărâmul Său Pur, adică în afara lumilor samsarice.

Apoi, faptul că Amida se află acum” în Tărâmul Pur, ne arată că El lucrează în acest moment pentru a aduce toate fiinţele acolo. Acest acum este nesfârşit şi se referă atât la timpul când Shakyamuni a ţinut acel discurs (sutra), cât şi la timpul lui Shan-tao, Honen, Shinran, Rennyo, noi cei din sec XXI şi generaţiile viitoare.

Amida este un Buddha al prezentului în sensul că a atins deja Buddheitatea şi va acţiona la nesfârşit pentru salvarea tuturor fiinţelor. Nu trebuie să uităm faptul că Amida este de asemenea, Buddha al “Vieţii Infinite”, aşa că, pentru El, acum este fără de sfârşit.

            Însă Shakyamuni a făcut mai mult decât să prezinte istoria lui Dharmakara ce a devenit Amida. Pentru a ne ajuta să acceptăm existenţa acestui Buddha şi a Tărâmului Său Iluminat, El i-a arătat efectiv audienţei sale:

“Buddha i-a spus lui  Ananda: ‘Ridică-te, aranjează-ţi robele, pune mâinile în gassho şi venerează-l pe Amitayus’. […]Ananda s-a ridicat, şi-a aranjat robele, s-a aşezat în postura corectă, şi-a îndreptat privirea către vest, şi-a unit palmele în gassho, s-a plecat la pământ şi l-a venerat pe Amitayus. Apoi i-a spus lui Buddha Shakyamuni: ‘O, Cel mai Onorat din lume, vreau să îl văd pe acest Buddha, Tărâmul Său al păcii şi beatitudinii şi adunarea Sa de bodhisattva si sravaka.’

Imediat ce a rostit aceste cuvinte, Amitayus a trimis o mare lumină care a iluminat  toate tărâmurile Buddhaşilor. Munţii de diamant care înconjoară lumea, Muntele Sumeru, împreună cu munţii mai mari sau mai mici şi tot ceea ce există, au strălucit în  aceeaşi culoare (aurie). Acea lumină era  asemenea torentului care apare la sfârşitul perioadei de schimbare cosmică şi care inundă  întreaga lume, când miriade de lucruri sunt cufundate şi când oricât de departe am  privi  nu există altceva decât imensa întindere de apă.
La fel  era şi  torentul de lumină care emana din Amitayus. Toate luminile sravakasilor şi bodhisattvasilor au fost întrecute şi numai lumina lui Buddha a rămas singură strălucitoare şi glorioasă. Atunci Ananda a văzut splendoarea şi măreţia lui Amitayus precum a muntelui Sumeru,  ce se ridică deasupra întregii lumi. Nu mai exista nici un loc neiluminat de lumina ce emana din corpul Său glorios [Sambhogakaya sau Dharmakaya metodelor pline de compasiune]. Cele patru grupuri de adepţi ai lui Buddha adunaţi acolo  au văzut împreună toate acestea, în acelaşi timp. De asemenea, cei din Tărâmul Pur au văzut toate cele din această lume.

Atunci Buddha i-a spus lui Ananda şi lui Bodhisattva Maitreya:
‘Aţi văzut acel tărâm plin de manifestări excelente şi glorioase, toate spontan produse de la pământ la Cerul Sălăşluirii Neprihănite?’
‘Da, am văzut’.
Buddha a întrebat: ‘Aţi auzit de asemenea, marea voce a lui Amitayus expunând Dharma tuturor lumilor, călăuzind fiinţele sensibile pe Calea lui Buddha?’
Ananda a răspuns: ‘Da, am auzit’."[36]

Acest fragment este atât de simplu, încât nu poate fi greşit înţeles. Ananda îi spune lui Shakyamuni că vrea să-l vadă pe Amida şi Tărâmul Său Pur – „vreau să îl văd pe acest Buddha, Tărâmul Său al păcii şi beatitudinii“ iar apoi chiar l-a văzut: „Ananda a văzut splendoarea şi măreţia lui Amitayus“. De fapt, nu numai el, ci toţi cei adunaţi acolo, pe vârful Vulturului, pentru a asculta Marea Sutră, l-au văzut pe Amida şi Tărâmul Său Pur – „cele patru grupuri de adepţi ai lui Buddha adunaţi acolo  au văzut împreună toate acestea, în acelaşi timp“. Atât cei din această lume, cât şi cei din Tărâmul Pur s-au văzut unii pe alţii – „de asemenea, cei din Tărâmul Pur au văzut toate cele din această lume“.

Nici un adept sincer nu poate reinterpreta ce s-a întâmplat acolo. Revelaţia lui Amida şi a Tărâmului Său Pur chiar a avut loc iar audienţa i-a văzut pur şi simplu  înaintea ochilor. Nu există nici un sens ascuns, metaforic ori simbolic în asta. Repet, audienţa i-a văzut pur şi simplu  înaintea ochilor. Oricine v-ar spune că nu merită să luaţi în considerare această viziune a lui Amida şi a Tărâmului Pur, aşa cum a fost ea descrisă în sutră, este un om fără credinţă şi care, cu voie sau fără de voie, vă induce în eroare.

Nu numai că Shakyamuni i-a arătat pe Amida şi Tărâmul Pur celor adunaţi pe vârful Vulturului, dar le-a şi cerut să confirme ceea ce au văzut şi auzit:

“Aţi văzut acel tărâm plin de manifestări excelente şi glorioase ?”

Ananda a răspuns: „Da, am văzut“.

“Aţi auzit de asemenea, marea voce a lui Amitayus?”

Ananda a răspuns:  „Da, am auzit“.

De ce credeţi că Buddha Shakyamuni le-a cerut să confirme ceea ce au văzut şi auzit? De ce a insistat ca Ananda să spună cu gura lui, “da, am văzut” şi “da am auzit”?
Pentru că a dorit ca toate fiinţele, inclusiv noi, discipolii generaţiilor viitoare, să-l acceptăm pe Amida ca pe un Buddha viu şi real iar Tărâmul Său iluminat ca pe un loc ce există cu adevărat şi unde să ne dorim să ne ducem după moarte. Pentru noi a spus El istoria lui Buddha Amida şi i-a făcut pe cei adunaţi acolo să îl vadă:

“Am expus această învăţătură (sutra) pentru binele tuturor fiinţelor sensibile şi v-am  ajutat  să-l vedeţi  pe Amitayus (Amida) şi tot ce se află în Tărâmul Său. Străduiţi-vă aşadar, să faceţi ceea ce trebuie făcut. După ce voi trece în Nirvana, nu permiteţi îndoielilor să apară”[37] 

În conformitate cu Sutra Contemplaţiei, Buddha Amida şi Tărâmul Său Pur au fost de asemenea, arătaţi reginei Vaidehi, soţia regelui Bimbisara din regatul Magadha[38]. Ananda şi Mahamaudgalyayana, doi dintre cei mai importanţi discipoli ai lui Shakyamuni, au fost şi ei prezenţi în timpul acestei revelaţii. Iată cuvintele sutrei:

“Te rog, Cel mai Onorat din lume, arată-mi  un tărâm unde nu există durere şi  întristare, şi ajută-mă  să renasc  acolo. Nu mai vreau să trăiesc în Jambudvipa -  această lume  rea şi spurcată cu iadurile,  fantomele  flămânde, animalele  şi multe alte fiinţe stricate care se găsesc în ea. Nu mai vreau, de acum înainte,  să  aud  nici un fel de cuvânt urât şi nici să mai văd oameni ticăloşi. Înaintea Ta, Cel mai Onorat din lume, îngenunchez plină de căinţă şi te rog să  ai milă de mine’.     

Atunci, Cel mai Onorat din lume a manifestat dintre sprâncenele Lui un şuvoi de lumină de culoarea aurului cu care a luminat toate lumile nesfârşite ale celor zece direcţii. Întorcându-se la Buddha, această lumină s-a aşezat pe capul Lui şi s-a transformat într-o platformă aurită, asemenea muntelui Sumeru. Pe această platformă au apărut tărâmurile pure şi strălucitoare ale tuturor Buddhaşilor din cele zece direcţii. […] Nenumărate astfel de tărâmuri pline de slavă i-au fost prezentate lui Vaidehi.

Vaidehi i-a spus lui Buddha: ‘Cel mai Onorat din Lume, aceste tărâmuri ale Buddhaşilor sunt pure şi strălucitoare.  Însă eu vreau să mă nasc în Tărâmul Beautitudinii Supreme al lui Buddha Amitayus’.”[39]

[…] “Vaidehi i-a spus lui Buddha: ‘Cel mai Onorat din lume, prin puterea lui Buddha, chiar şi eu am putut vedea acel tărâm”.[40]

[…] “Buddha i-a spus lui Ananda şi Vaidehi: ‘Ascultaţi cu atenţie, ascultaţi cu atenţie şi reflectaţi profound. Vă voi arăta cum să îndepărtaţi suferinţa. Aşadar, ţineţi minte cuvintele mele şi explicaţi-le tuturor fiinţelor’.
Imediat ce a spus aceste cuvinte, Amitayus a apărut în aer deasupra lor, însoţit la stânga şi la dreapta  de cei doi mahasattva, Avalokitesvara şi Mahasthamaprapta. Atât de strălucitoare era aura lor încât cu greu puteau fi văzuţi în amănunt şi nici o sută de mii de bucăţi de aur din râul Jambu nu ar fi fost suficiente pentru a-i egala.
După ce a avut această viziune cu Amitayus, Vaidehi s-a aruncat la picioarele lui Shakyamuni  şi i-a spus: ‘Cel mai Onorat din lume, prin puterea Ta am putut să-l văd pe Amitayus şi pe cei doi Bodhisattva””.[41]

După ce Sutra Contemplaţiei a fost oferită reginei Vaidehi, Buddha Shakyamuni s-a întors împreună cu însoţitorii Lui pe vârful Vulturului. Acolo, Ananda a povestit adunării toate cele întâmplate, inclusiv acea viziune cu Amida şi Tărâmul Pur:

“Apoi, Cel mai Onorat din lume s-a întors în zbor, pe vârful Vulturului. Acolo, Ananda a explicat adunării, în amănunt, toate cele întâmplate. Nenumăraţi oameni, zei, naga, yaksa şi alte fiinţe s-au bucurat enorm să audă învăţătura lui Buddha”.[42]  
           
            Noi, discipolii care citesc şi aud această învăţătură, la mult timp după ce Shakyamuni a trecut în Nirvana, trebuie să fim atenţi şi să ne protejăm mintea şi inima de falşii învăţători care nu acceptă istoria lui Amida aşa cum a fost ea expusă de Shakyamuni şi nici mărturia lui Ananda, Mahamaudgalyayana, Vaidehi şi adunării de pe vârful Vulturului care i-au văzut, la propriu, pe Buddha Amida şi Tărâmul Său Pur. Indiferent ce cuvinte frumoase ori argumente sofisticate ar folosi astfel de oameni, să nu ne lăsăm în nici un chip amăgiţi de ei. Dacă Shakyamuni, în înţelepciunea Sa atot-ştiutoare de Buddha, ar fi crezut că există o metodă mai bună de a ne explica Dharma despre Buddha Amida, atunci ar fi ales-o cu siguranţă pe aceea, dar nu a făcut-o. 

Atât de importantă este Amida Dharma şi Marea Sutră, încât Shakyamuni a promis să o menţină în lume, chiar şi după ce toate celelalte sutre vor dispărea:

“În viitor, scripturile şi învăţăturile buddhiste vor dispărea[43]. Dar, din iubire şi compasiune, voi păstra în mod special această sutră şi o voi menţine în lume pentru încă o sută de ani. Fiinţele care o vor întâlni şi accepta, vor atinge eliberarea în conformitate cu aspiraţiile lor.[44]

Îndemnul Său de a accepta această învăţătură în credinţă este copleşitor:

“Chiar dacă un foc imens ar umple acest univers  de o sută de milioane de lumi, tot ar trebui să treceţi prin el pentru a auzi această sutră,  a trezi în voi credinţa senină, a o proteja, recita şi practica  în conformitate cu învăţăturile ei.[45]

Cum ar putea un discipol să afirme că această sutră nu conţine adevărata istorie a lui Buddha Amida din moment ce, chiar dacă lumea ar fi cuprinsă de flăcări, noi tot ar trebui să o auzim şi să o acceptăm în credinţă? Când toţi Maeştrii liniei noastre de transmisie au acceptat-o, cum putem noi să facem altfel?

Şi totuşi, Shakyamuni a prevăzut dificultăţile acceptării în credinţă a acestei sutre de către cei a căror minte nu este încă pregătită să accepte mâna salvatoare a lui Amida:

“Cel mai dificil dintre toate lucrurile dificile este a auzi această sutra, a avea  credinţă în ea şi a ţine  de ea. Nimic nu este mai dificil decât asta.[46]

Trebuie să înţelegem că Amida Dharma este în primul rând, ceea ce Shakyamuni însuşi a propovăduit şi ne-a învăţat. De aceea, a spus la sfârşitul Marii Sutre: “astfel mi-am format Dharma, astfel mi-am prezentat Dharma, astfel am predat Dharma“.  
Cu alte cuvinte, „nu vă lăsaţi induşi în eroare! Aceasta este Dharma pe care trebuie s-o acceptaţi – în exact modul în care eu am format-o şi prezentat-o.“ Acest aspect este de asemenea, evident, din următoarea propoziţie: “trebuie să o primiţi şi să o practicaţi aşa cum v-am instruit.”

Atenţie, dragi prieteni – Shakyamuni a spus că trebuie să o primim şi să o practicăm în exact modul în care El a predat-o. Adică să nu ne permitem să o schimbăm, ca şi cum am fi noi înşine un fel de Buddha în viaţă. Amida Dharma nu poate fi primită cu o minte posesivă, ci cu smerenia şi recunoştinţa bolnavului[47] care primeşte cel mai bun medicament.

Namo Amida Bu





[1] Cele trei sutre ale Tărâmului Pur:
- Sutra despre Buddha al Vieţii Infinite (Marea Sukhavativyuha Sutra în sanskr/Bussetsu Muryoju Kyo în jap.); numită pe scurt, Marea Sutră. A fost tradusă în chineză în timpul dinastiei Ts’ao-Wei (252. e.n.), de către maestrul tripitaka Samghavarman (Kosogai în jap.).
- Sutra despre viziualizarea lui Buddha al Vieţii Infinite (Amitayurdhyana Sutra în sanskr/ Bussetsu Kanmuryoju Kyo în jap); este numită pe scurt Sutra Contemplaţiei. A fost tradusă în chineză în timpul dinastiei Liu-Sung (424-442 e.n.) de maestrul tripitaka Kalayasas (Kyoryoyasha în jap).
- Sutra despre Buddha Amitayus (Mica Sukhavativyuha Sutra în sanskr/ Bussetsu Amida Kyo în jap); este numită pe scurt Mica Sutră. A fost tradusă în chineză în timpul dinastiei Yao-Ch’in (402 e.n.), de maestrul tripitaka Kumarajiva (Kumaraju în jap).
[2] Vezi capitolul “Motivul venirii lui Shakyamuni în această lume” din cartea mea, Învăţături buddhiste Jodo Shinshu, Dharma Lion Publications, Craiova, 2011.
[3] Kygyoshinsho este lucrarea principală a lui Shinran Shonin. Ediţia folosită în acest articol a fost publicată în The Collected Works of Shinran, Shin Buddhism Translation Series, Jodo Shinshu Hongwanji-ha, Kyoto, 1997
[4]binefacerile autentice şi reale„ sunt meritele şi virtuţile lui Amida manifestate în Numele Lui. A rosti acest Nume cu credinţă, împreună cu dorinţa de a renaşte în Tărâmul Pur este cerinţa Legământului Principal.
[5] The Collected Works of Shinran, Shin Buddhism Translation Series, Jodo Shinshu Hongwanji-ha, Kyoto, 1997, p.7
[6] “Vehiculul Unic” (“Ichijo” în jap sau “Ekayana” în sanscr.) este Dharma completă şi supremă a lui Buddha care ne oferă metoda de atingere rapidă a Buddheităţii.
[7] The Collected Works of Shinran, Shin Buddhism Translation Series, Jodo Shinshu Hongwanji-ha, Kyoto, 1997, p.10
[8] The Way of Nembutsu-Faith: A Commentary on the Shoshinge, by Hisao Inagaki, Nagata Bunshodo, Kyoto, 1996, pp. 163-183. The same translation can be found at http://horai.eu/shoshinge-eng.htm
[9] The Three Pure Land Sutras - A Study and Translation from Chinese by Hisao Inagaki in collaboration with Harold Stewart, Bukkyo Dendo Kyokai and Numata Center for Buddhist Translation and Research, Kyoto, 2003, p.70
[10] În trecutul îndepărtat –  cu nenumărate,  imposibil de calculat şi de neconceput  kalpa în urmă – un Tathagata pe nume Dipankara a apărut în lume. După ce a propovăduit şi eliberat nenumărate fiinţe, călăuzindu-le  pe Calea Iluminării, a intrat în Nirvana. Apoi a apărut un Tathagata pe nume Pratapavat. După el a venit Prabhakara, apoi Kandanagandha, Sumerukalpa, Kandana, Vimalanana, Anupalipta, Vimalaprabha, Nagabhibhu, Suryodana, Giririjaghosha, Merukuta, Suvarnaprabha, Gyotishprabha, Vaiduryanirbhasa, Brahmaghosha, Kandabhibho, Turyaghosha, Muktakusumapratimanditaprabha, Srikuta, Sagaravarabuddhivikriditabhijna, Varaprabha, Mahagandhajanirbhasa, Vyapagatakhilamalapratighosha, Surakuta, Rananjaha, Mahagunadharabuddhipraptibhijna, Chandrasuryajihmikarana, Uttaptavaiduryanirbhasa, Chittadharabuddhisankusumitabhyudgata, Pushpavativanarajasankusumitabhijna, Pushpakara, Udakakandra, Avidyandhakaravidhvamsanakara, Lokendra, Muktakkhatrapravatasadrisa, Tishya, Dharmamativinanditaraja, Simhasigarakutavinanditaraja, Sagaramerukandra, Brahmasvaranadabhinandita, Kusumasambhava, Praptasena, Kandrabhanu, Merukuta, Chandraprabha, Vimalanetra, Girirajaghoshesvara, Kusumaprabha, Kusumavrishtyabhiprakirna, Ratnakandra, Padmabimbyupasobhita, Chandanagandha, Ratnabhibhasa, Nimi, Mahivyuha, Vyapagatakhiladosha, Brahmaghosha, Saptaratnabhivrishta, Mahijunadhara, Mahatamalapatrakandanakardama, Kusumabhijna, Ajnavidhvamsana, Kesarin, Muktakkhatra, Suvarnagarbha, Vaiduryagarbha, Mahaketu, Dharmaketu, Ratnaketu, Ratnasri, Lokendra, Narendra, Karunika, Lokasundara, Brahmaketu, Dharmamati, Simha şi Simhamati. Toţi aceşti Buddha au trecut deja în Nirvana”.
(The Three Pure Land Sutras - A Study and Translation from Chinese by Hisao Inagaki in collaboration with Harold Stewart, Bukkyo Dendo Kyokai and Numata Center for Buddhist Translation and Research, Kyoto, 2003, p.9)

[11] The Three Pure Land Sutras - A Study and Translation from Chinese by Hisao Inagaki in collaboration with Harold Stewart, Bukkyo Dendo Kyokai and Numata Center for Buddhist Translation and Research, Kyoto, 2003, p.9-10.
[12] Ibid., p.10.
[13] Înconjurarea în sensul acelor de ceasornic, a obiectelor, templelor, statuilor sau persoanelor sacre, mai ales a unui Buddha, este o practică buddhistă tradiţională de exprimare a respectului şi devoţiunii.
[14] Ibid.
[15] Ibid., p.11.
[16] Ibid., p.12.
[17] Ibid.
[18] Ibid.
[19] Ibid.
[20] Ibid., p.12-13.
[21] Ibid., p.13.
[22] Ibid.
[23] Ibid.
[24] Prima oară, la începutul povestirii despre Dharmakara, Shakyamuni menţionează: “având inteligenţă superioară, curaj şi înţelepciune, era deja cunoscut şi remarcat în lume”. Acest aspect este foarte important şi trebuie ţinut minte pentru când veţi citi explicaţiile referitoare la doctrina Celor două corpuri (aspecte) ale lui Buddha Amida.
[25] The Three Pure Land Sutras - A Study and Translation from Chinese by Hisao Inagaki in collaboration with Harold Stewart, Bukkyo Dendo Kyokai and Numata Center for Buddhist Translation and Research, Kyoto, 2003, p.13.
[26] Ibid.
[27] Ibid.
[28] Ibid., p.14.
[29] Ibid.
[30] The Three Pure Land Sutras - A Study and Translation from Chinese by Hisao Inagaki in collaboration with Harold Stewart, Bukkyo Dendo Kyokai and Numata Center for Buddhist Translation and Research, Kyoto, 2003, p.22.
[31] În secţiunea a -4-a din Mica Sutră, Shakyamuni îi spune de asemenea, lui Shariputra:  “zece kalpa au trecut de când Amitayus a atins Iluminarea”.
[32] The Three Pure Land Sutras - A Study and Translation from Chinese by Hisao Inagaki in collaboration with Harold Stewart, Bukkyo Dendo Kyokai and Numata Center for Buddhist Translation and Research, Kyoto, 2003, p.23-24.
[33] Mica Sutră despre Buddha Amida  a fost propovăduită la un timp şi un loc diferit – dumbrava Jeta din grădina lui Anathapindada, oraşul Sravasti.
[34] The Three Pure Land Sutras - A Study and Translation from Chinese by Hisao Inagaki in collaboration with Harold Stewart, Bukkyo Dendo Kyokai and Numata Center for Buddhist Translation and Research, Kyoto, 2003, p.103.
[35] The Three Pure Land Sutras - A Study and Translation from Chinese by Hisao Inagaki in collaboration with Harold Stewart, Bukkyo Dendo Kyokai and Numata Center for Buddhist Translation and Research, Kyoto, 2003, p.104-105.
[36] The Three Pure Land Sutras - A Study and Translation from Chinese by Hisao Inagaki in collaboration with Harold Stewart, Bukkyo Dendo Kyokai and Numata Center for Buddhist Translation and Research, Kyoto, 2003, p.65-66.
[37] Ibid., p.70
[38] În conformitate cu această sutră, regina şi soţul ei au fost aruncaţi în închisoare de fiul lor, Ajatasatru, la îndemnul lui Devadatta. Disperată, regina s-a întors cu faţa către locul unde Shakyamuni se afla în acel moment şi l-a rugat să-i  trimită  pe doi dintre cei mai importanţi discipoli ai Lui. Shakyamuni procedează întocmai şi în scurt timp  vine chiar  El, deplasându-se prin aer. Învăţătura pe care i-a oferit-o reginei, cu acea ocazie, va rămâne în istoria buddhistă cu numele de Sutra vizualizării lui Buddha al Vieţii Infinite (pe scurt, Sutra Contemplaţiei):

“Vaidehi, odată închisă, a început să slăbească din cauza durerii şi a disperării. Atunci, întorcându-se cu faţa spre vârful Vulturului, l-a venerat pe Buddha de la distanţă şi a spus: ‘O Tathagata, Cel mai Onorat din lume, în trecut obişnuiai să-l trimiţi pe Ananda să mă consoleze şi să mă susţină. Acum mă aflu  într-o mare durere şi nenorocire. Din moment ce nu pot  ieşi de aici ca să mai privesc din nou chipul Tău minunat, te rog, trimite-i alături de mine  pe venerabilii  Ananda şi Mahamaudgalyayana.’
În timp ce rostea aceste cuvinte, lacrimi de suferinţă se prelingeau pe obrajii ei, asemenea picăturilor de ploaie. Apoi s-a aruncat la pământ în direcţia lui Buddha. Însă nici nu a apucat  să ridice fruntea, că  Cel mai Onorat din Lume, care se afla atunci pe Vârful Vulturului, a simţit  gândurile lui Vaidehi şi le-a poruncit  lui Ananda şi Mahamaudgalyayana să se ducă la ea în zbor; apoi El însuşi a dispărut de pe munte şi a reapărut în camera  din  palatal regal.

Rennyo Shonin a explicat faptul că, în momentul în care Vaidehi a făcut rugămintea de mai sus, Buddha Shakyamuni propovăduia Sutra Lotusului:

“Cu mult timp în urmă, când Shakyamuni propovăduia Sutra Lotusului -  minunatul text al Vehiculului Unic -  pe vârful Vulturului, Devadatta l-a provocat pe Ajatasatru să făptuiască trădare mişelească; atunci Buddha a călăuzit-o pe Vaidehi să aspire la naşterea în Tărâmul Pur. Datorită faptului că  Shakyamuni s-a retras din mijlocul adunării de pe vârful Vulturului, unde prezenta Sutra Lotusului, că a apărut în palat şi a propovăduit învăţăturile Tărâmului Pur pentru binele lui Vaidehi, Legământul Principal a înflorit până în zilele noastre. De aceea se spune că învăţăturile Lotusului şi ale Nembutsului au fost oferite în acelaşi timp”
 (Rennyo Shonin Ofumi: The Letters of Rennyo, IV-3, BDK English Tripitaka Series, Numata Center for Buddhist Translation and Research, p. 104)

[39] The Three Pure Land Sutras - A Study and Translation from Chinese by Hisao Inagaki in collaboration with Harold Stewart, Bukkyo Dendo Kyokai and Numata Center for Buddhist Translation and Research, Kyoto, 2003, p.70-71
[40] Ibid., p.79.
[41] Ibid., p.83-84.
[42] Ibid., p.100.
[43] În buddhism timpul este ciclic. Lumile, universurile, fiinţele şi chiar învăţăturile - apar, se dezvoltă, durează şi dispar. Apoi întregul proces se reia  de la capăt. În trecutul fără de început au apărut nenumăraţi Buddha care au propovăduit Dharma iar învăţăturile lor au trecut prin acelaşi ciclu. În momentul când ele au dispărut, un alt Buddha a apărut şi le-a reluat. Shakyamuni este Buddha care a propovăduit Dharma în universul nostru iar când şi aceasta va dispărea, un alt Buddha le va reintroduce în lume. Aşadar, dispariţia Dharmei nu este eternă, ci doar legată de un ciclu/perioadă de existenţă care, de obicei, durează multe milioane de ani. Pentru o mai bună înţelegere, vezi capitolele „Cele trei epoci Dharma” şi „Jodo Shinshu – singura Cale efectivă în această epocă Dharma” din cartea mea, Învăţături buddhiste Jodo Shinshu, Dharma Lion Publications, Craiova, 2011.
[44] Ibid., p.70.
[45] Ibid., p-69-70
[46] Ibid., p.70
[47] Fiinţele neiluminate sunt bolnave de diferite tipuri de iluzii, patimi oarbe şi ataşamente iar Buddha este asemenea unui doctor bun şi atot-ştiutor care ne prescrie reţeta potrivită (Dharma). Atât timp cât suntem încă bolnavi, adică neiluminaţi şi ne-Buddha, nu avem capacitatea de a modifica sau înlocui această reţetă.

Niciun comentariu:

Cărţi prin poştă (distributie persoane private si biblioteci)

1. Toti cei care doresc sa primeasca acasa, pliante, carti, reviste, cd-uri si alte materiale informative pe care Amidaji şi Tariki Dojo Bucureşti le distribuie gratuit, pot trimite prin e-mail (josho_adrian@yahoo.com) adresa lor postala cu mentiunea "distributie gratuita".
Noi carti va vor fi trimise automat la fiecare noua aparitie editoriala, la adresa indicata de dumneavoastra, pana cand ma veti anunta ca nu mai doriti sa le primiti. Este o ocazie unica de a studia invatatura traditiei noastre, fara nici o cheltuiala din partea dv. Taxele postale sunt suportate de centrele mai sus amintite și de colaboratorii acestora, insa orice donatie este binevenita.

2. De asemenea, caut voluntari pentru intermediere donatii catre bibliotecile din tara. Daca doriti sa ma ajutati in efortul meu de a dona carti buddhiste tuturor bibliotecilor publice, contactati-ma pe adresa de mai sus. Nu este greu, trebuie doar sa faceti un drum pana la biblioteca din orasul vostru si sa lasati acolo niste exemplare trimise de mine.

Iata cateva din titlurile noastre in limba romana:

- CREDINTA SI NEMBUTSU IN BUDDHISMUL JODO SHINSHU, de Josho Adrian Cirlea
- ADEVĂRATA ÎNVĂȚĂTURĂ DESPRE BUDDHA AMIDA ȘI TĂRÂMUL PUR, de Josho Adrian Cirlea
- CALEA ACCEPTARII - COMENTARIU LA TANNISHO, de Josho Adrian Cirlea
- CELE 48 LEGĂMINTE ALE LUI BUDDHA AMIDA, de Josho Adrian Cirlea


- TEXTE CLASICE precum Tannisho (Plangere impotriva abaterilor de la adevaratul shinjin), Mattosho (Scrisorile Maestrului Shinran), Gobunsho (Scrisorile Maestrului Rennyo), Mica Sutra despre Buddha Amida, rostita de Buddha Shakyamuni
- Hrana Bodhisattvasilor (texte buddhiste clasice despre abtinerea de la carne) de Shabkar Tsogdruk Rangdrol

Video Of Day

Persoane interesate