Niciun fel de meditație - doar Nembutsu

Maestrul Shan-tao recitand exclusiv
Nembutsul credintei in Buddha Amida

Întrebare: Este ok pentru un adept Nembutsu să practice diverse tehnici de meditație/ mantre buddhiste ori nebuddhiste pentru a-și calma mintea sau pentru alte  efecte pozitive pe care acestea le pot avea în viața de fiecare zi?

Răspuns: NU, nu este ok.

Mintea ta nu va fi niciodată calmă – te rog, încearcă să te obișnuiești cu acest lucru. Viața ca ființă neiluminată e grea și nu ai ce face pentru a schimba asta. Așa că, doar spune Nembutsul credinței în Amida și dorește-ți să te naști în Tărâmul său Pur după moarte. Dacă vrei să îți preocupi mintea cu ceva până la moarte atunci spune Nembutsu ori de câte ori poți; spune-l de multe ori și concentrează-te asupra lui. Uneori mintea ta va deveni mai calmă dacă te focalizezi pe Nembutsu, deși scopul Nembutsului nu e să ai o minte calmă.

Când avem acest cadou prețios, nemaiîntâlnit și suprem oferit de Buddha Amida, de ce să-l amestecăm cu orice altceva, de ce să credem că nu e suficient și de ce să alergăm încolo și încoace după alte practici? Așadar, spune doar Nembutsul credinței și lasă-ți mintea schimbătoare să fie cât de schimbătoare dorește, lasă gândurile să vină și să treacă, lasă-ți karma să fie așa cum este, lasă viața să fie viață și lasă moartea în pace, să vină când vrea. Pe scurt, fi așa cum ești; când ești bine, spune Nembutsu, când te simți rău, singur sau trist, ori când ți-e frică, spune Nembutsu. Refugiază-te în Buddha Amida oricând, în orice loc și în orice stare a minții ai fi! Acesta este sfatul meu din inimă. Nu te îndepărta de Amida pentru că te simți bine sau rău, ci întotdeauna gândește-te la prezența lui și bazează-te pe El.

Bineînțeles, dacă ești bolnav, ia orice fel de medicament necesar. Să zicem că poți folosi, de asemenea, niște tehnici de respirație sau exerciții de relaxare mentală și fizică ce nu conțin niciun fel de elemente religioase ori spirituale, dar în orice ține de religie și spiritualitate spune exclusiv Nembutsul credinței. Nu apela la niciun alt ajutor spiritual sau religios dinauntrul sau dinafara Dharmei lui Buddha, indiferent ce promisiuni îți oferă adepții acestor practici. Diferite practici dinauntrul sau dinafara Dharmei lui Buddha conțin stări sau atitudini mentale specifice pe care adeptul trebuie să le cultive pentru a atinge un anumit scop lumesc ori supralumesc, însă dacă vrei să fi în acord cu Legământul Principal al lui Buddha Amida, atunci nu face nimic ce nu este legat exclusiv de rostirea Numelui cu credință și de aspirația de a renaște în Tărâmul Pur.

Întrebare: Dar este oare posibil ca o mamă care își iubește copiii necondiționat să-i oprească de la a găsi alinare în suferințele lor prin diverse metode care s-au dovedit folositoare în acestă privință? I-ar certa ea pentru atâta lucru mai ales că se știe faptul că diverse tehnici de meditație pot fi folosite împotriva suferinței fizice? Mă îndoiesc. Dacă chiar își iubește copii necondiționat, ar acționa în interesul lor iar acesta în mod clar nu este suferința. Iar dacă poate să-i ajute să nu mai sufere doar după moarte, ar trebui să-i lase să găsească alte metode în această viață. Altfel nu ar fi deloc o mamă bună.

Răspuns: Problema este prost pusă. Răspunsul meu precedent nu neagă iubirea necondiționată a lui Amida. Însă Amida nu poate acționa dincolo de legea cauzei și efectului (karma). Tocmai în cadrul acestei legi a cauzei și efectului El a indicat cauzele pentru nașterea noastră în Tărâmul său Pur. Aceste cauze sunt menționate în Legământul Principal. Dacă te încrezi în El, spui Numele lui și îți dorești să renaști în Tărâmul său Pur, vei ajunge acolo.  Așadar, la nivelul minții/inimii trebuie să existe această credință exclusivă, această rostire exclusivă a Numelui și această dorință exclusivă de a merge acolo.

Însă dacă suntem preocupați cu rugăciunile la diverși zei sau cu rostirea diverselor mantre pentru a ne simți bine (acestea legându-ne automat de alte ființe lumești ori supralumești care sunt stăpânii acelor mantre) ori dacă facem medtații care presupun cultivarea anumitor atitudini mentale spirituale sau religioase care nu sunt legate de Amida, de rostirea Numelui său și care implică direct sau indirect (chiar credința în) diverse forțe mundane sau supramundane, atunci asta ne poate îndepărta de Legământul Principal. Și nu știu niciodată cât de stabil în shinjin (credință) este cutare sau cutare om astfel încât să nu se lase îndepărtat de la Calea credinței în Amida dacă petrece prea mult timp concentrându-și mintea nu pe Nembutsu, ci pe diverse alte practici....

Mintea oamenilor este asemenea unei maimuțe căreia îi place să sare de colo-colo, inventând mereu motive pentru nestatornicia ei. Mai ales această minte nu își acceptă propria mortalitate și de aceea caută moduri de a scăpa de ea, dorind să-și prelungească viața prin orice metode spirituale sau religioase. Trebuie totuși să ne amintim de exemplul Maestrului T’an-Luan din tradiția noastră care atunci când s-a convertit la învățătura Tărâmului Pur și-a ars toate cărțile taoiste care conțineau meditații și diverse tehnici de obținere a sănătății permanente și a vieții îndelungate. Asta ar trebui să ne dea de gândit... De asemenea, de ce să nu cultivăm mai bine atitudinea lui Honen Shonin din următorul pasaj:

”Povara karmei celor care cred în Nembutsu  este micșorată de puterea Compasiunii lui Buddha Amida. Aceasta se numește ‘micșorarea poverii‘.[..] Orice fel de boală s-ar abate asupra adeptului Nembutsu, acea nenorocire este rezultatul karmei reziduale. Așadar, să se gândească la faptul că deși ar fi trebuit să primească (din cauza karmei lui), o povară mai mare, puterea plină de compasiune a lui Amida a micșorat-o.

Buddha Amida elimină povara karmei noastre negative[1] și ne face să renaștem în Tărâmul Beatitudinii supreme, care este scopul religios suprem.

Nu există așadar, niciun motiv pentru care să credem că Buddha Amida nu ar putea să ne prelungească viața ori  să ne mai reducă din boli.”

Așadar, să fim conștienți de faptul că suferim din cauza karmei noastre, să mergem la doctor și să luăm orice medicament necesar, însă la nivelul minții/inimii (religios/spiritual) să continuăm exclusiv în Nembutsul credinței deoarece povara noastră va fi micșorată cât mai mult posibil de Buddha Amida dacă ne bazăm exclusiv pe El. Când ei înșiși ori discipolii lor au fost bolnavi, Maeștrii noștri (Honen, Shinran, Rennyo, etc) nu s-au abătut niciodată de la Nembutsu și nici nu au recomandat diverse meditații ori mantre, ci au continuat să se bazeze pe Amida. Nu au acceptat niciun alt medicament spiritual sau religios în afară de medicamentul Nembutsului.

(vor urma în curând și alte articole pe această temă)

---

[1] În momentul trezirii pentru prima oară a credinței în Buddha Amida, rădăcinile karmei noastre sunt tăiate iar ea nu își mai poate planta rădăcinile în altă viață. Cu toate acestea, cât încă ne aflăm în acest trup samsaric, continuăm să primim efectele karmei făcute în alte vieți sau în această viață. Karma noastră este așadar, asemenea unei flori tăiate – rezistă câteva zile (viața prezentă) dar apoi, nemaiavând rădăcini,  se usucă de la sine (când murim nu mai renaștem în altă zonă de existență samsarică, ci ajungem în Tărâmul Pur al lui Amida unde atingem Buddheitatea/Iluminarea supremă).