Colecție de pasaje despre calitățile illuminate ale naturii de Buddha

Acest articol este un fragment din cartea mea    Învățături simple despre vacuitate și natura de Buddha. Click aici pentru a te întoarce la CUPRINS

Citiți înainte capitolul 

Calitățile iluminate ale naturii de Buddha 

”Toate ființele au natura de Buddha. Datorită naturii de Buddha, ființele au în ele însele cele zece puteri, cele 32 de semne ale perfecțiunii și cele 80 de semne minore ale excelenței”[1]
Mahaparinirvana Sutra
 
*
 
„Având defecte care sunt accidentale
și calități ce țin de însăși natura sa,
cea care înainte și după rămâne la fel
este Dharmata, veșnic neschimbătoare.”[2]
Bodhisattva Maitreya, Mahayana Uttaratantrashastra Shastra
 
*
 
„Calitățile lui Buddha sunt indivizibile.
Adevărata stare (natură) este întotdeauna liberă de orice nestatornicie și înșelăciune.
Din timpurile fără de început, această natură a fost  pacea însăși.”[3]
Bodhisattva Maitreya, Mahayana Uttaratantrashastra Shastra
 
*
 
„Lumina clară și strălucitoare nu este creată de nimic.
Ea este inerentă naturii tuturor ființelor
și deține toate calitățile de Buddha,
mai numeroase decât firele de nisip ale râului Gange.”[4]
Bodhisattva Maitreya, Mahayana Uttaratantrashastra Shastra
 
Natura de Buddha nu este vidă/goală/lipsită de propria esență, ci conștientă și luminoasă, plină de nenumărate calități iluminate. Când atingem Iluminarea supremă în Tărâmul Pur al lui Amida, experimentăm Lumina supremă, firească și cunoașterea desăvârșită, inerente naturii noastre de Buddha. Va fi ca și cum evadăm dintr-o celulă îngustă și urât mirositoare în spațiul deschis al celui mai frumos parc natural cu nenumărate minuni și frumuseți. Totul devine posibil în acel moment. 
 
*
 
„Prezența Elementului fundamental, efectul acestuia,
calitățile sale și obținerea câștigului suprem
sunt obiectele înțelegerii unui Buddha.
Atunci când, auzind de aceste patru aspecte explicate mai sus,
adeptul înțelept se umple de devoțiune față de prezența, capacitatea și calitățile lor,
va dobândi rapid tot ceea ce are nevoie pentru a atinge starea de Tathagata.”[5]
Bodhisattva Maitreya, Mahayana Uttaratantrashastra Shastra
 
Elementul fundamental este natura de Buddha plină cu nenumărate calități iluminate. Rezultatul sau efectul este descoperirea naturii de Buddha. Câștigul suprem este atât personal, în sensul evadării din samsara, cât și legat de ceilalți, deoarece atingând natura deBuddha devenim capabili să ajutăm toate ființele. Când auzim cu credință și devoțiune de existența naturii de Buddha cu toate calitățile sale infinite și posedând capacitatea de a ajuta cu adevărat toate ființele și când dorim s-o atingem, vom fi călăuziți de toți Buddha către acest scop. Încrederea în Buddha Amida și rostirea Numele său cu credință se datorează, de asemenea, călăuzirii tuturor Buddha. Cei care acceptă existența naturii de Buddha cu toate calitățile ei înnăscute și nu cad în viziunea greșită a vidului nihilist au mai multe șanse să devină deschiși față de Legământul Principal al lui Buddha Amida.
 
*
 
”Încă de la început, prin însăși natura sa, Așaitatea (natura de Buddha) este pe deplin înzestrată cu toate calitățile excelente - anume, ea posedă lumina Marii Înțelepciuni, calitățile de a ilumina întregul univers, de a avea o cunoaștere autentică și o minte pură în însăși natura ei; calitățile eternității, fericirii, Sinelui și purității, precum și pe cele ale brizei binefăcătoare, imuabilității și libertății. Ea este înzestrată cu aceste calități excelente mai numeroase decât nisipurile Gangelui care nu sunt independente, separate sau diferite de esența Așaității și care constituie atributele supraraționale ale Buddheității. Deoarece are pe deplin toate aceste calități și nu duce lipsă de nimic este numită Tathagata-garbha atunci când se află în stare latentă, precum și Dharmakaya lui Tathagata (Buddha).”[6]
Maestrul Ashvaghosha, Trezirea credinței în Mahayana
 
*
 
”Trebuie înțeles faptul că Tathagata-garbha (esența lui Tathagata/natura de Buddha) conține dintotdeauna doar calități pure și excelente care — fiind mai numeroase decât nisipurile Gangelui — nu sunt independente de, separate de sau diferite de Așaitate[7]; și că stările pătate de impurități — care, de asemenea, sunt mai numeroase decât nisipurile Gangelui — există doar în mod iluzoriu, sunt dintotdeauna inexistente și nu au fost niciodată unite cu Tathagata-garbha. Nu s-a întâmplat niciodată ca Tathagata-garbha să conțină stări iluzorii în esența ei și nici să se determine pe sine să atingă Așaitatea pentru a-și stinge definitiv stările iluzorii.”[8]
Master Ashvaghosha, Awakening Faith in the Mahayana
 
*
 
„În însăși natura noastră de Buddha există trei calități: corpul iluminat, vorbirea iluminată și mintea iluminată. Calitatea neschimbătoare și neîntreruptă, asemenea spațiului nemărginit, este numită corp vajra. Calitatea neschimbătoare și neîntreruptă este numită vorbire  vajra. Calitatea lipsită de eroare – capacitatea de a percepe chiar și fără gândire – este numită minte vajra. Aceste trei aspecte – corpul vajra, vorbirea vajra și mintea vajra – sunt prezente în mod inerent în natura tuturor ființelor simțitoare. Tot ce trebuie să facem este să recunoaștem acest lucru. Deși avem (de la sine) cele trei vajra, nu suntem conștienți de ele și, de aceea, continuăm să rătăcim în samsara. Confuzia obișnuită ne acoperă cele trei vajra înnăscute. Corpul nostru fizic, din carne și sânge, ascunde corpul vajra. Cuvintele și sunetele pe care le rostim – întrerupte și produse intermitent – ​​maschează calitatea neîntreruptă a vorbirii vajra. Iar fluxul nostru de gânduri – care vin și pleacă, apărând și dispărând neîncetat, clipă de clipă, zi după zi, viață după viață – este tocmai ceea ce ascunde calitatea lipsită de eroare a minții vajra.”[9]
Tulku Urgyen Rinpoche, A patra Dharma a lui Gampopa
 
*
 
”Natura de Buddha – Sugatagarbha – este deja prezentă, fiind însăși natura minții noastre, aidoma strălucirii neschimbătoare a soarelui de pe cer. Însă, din cauza gândirii dualiste obișnuite, acest soare al naturii de Buddha nu este evident, nu-l vedem. Nici măcar o fărâmă din calitățile înnăscute ale Buddheității nu se manifestă în starea mentală a unei persoane obișnuite. Gândurile conceptuale pe care le avem zi și noapte ne întunecă natura de Buddha, la fel cum soarele de pe cer este acoperit pentru o clipă de nori și pare a fi ascuns vederii. Din cauza norilor trecători ai ignoranței, nu recunoaștem natura de Buddha. Această natură de Buddha, mereu prezentă, este precum soarele ce strălucește nestingherit pe cer, însă lumina sa nu ajunge niciodată în interiorul unei peșteri orientate spre nord. Peștera este o analogie pentru neînțelegere, viziune eronată sau înțelegere parțială. Din timpuri primordiale și până în acest moment, principalele acțiuni pe care le-am săvârșit au fost cele generate de cele trei otrăvuri: atașamentul, furia și obtuzitatea mentală. Ne-am lăsat mereu în voia preferințelor, aversiunilor și a indiferenței, nu doar într-o viață sau două, ci de-a lungul a nenumărate vieți.”[10]
Tulku Urgyen Rinpoche, A patra Dharma a lui Gampopa
 
*
 
”Iluminarea perfectă cuprinde numeroase calități extraordinare, precum cele patru neînfricări, cele zece puteri, cele optsprezece calități unice și așa mai departe. Starea de Buddha include, de asemenea, capacitatea de a transforma o clipă într-un eon și un eon într-o clipă. Calitățile stării de Buddha sunt de neconceput iar toate acestea sunt prezente în mod intrinsec în natura de Buddha. Ele nu sunt calități noi, dobândite ulterior. Nu există două tipuri diferite de natură de Buddha - nu este cazul ca Buddha să posede un anumit tip de natură de Buddha, iar noi, ființele simțitoare, un altul.”[11]
Tulku Urgyen Rinpoche, A patra Dharma a lui Gampopa
 
*
”Vă rog să înțelegeți că starea de Trezie existentă în sine  (rangjung yeshe) conține dintotdeauna toate calitățile desăvârșite. Calitățile Iluminării nu sunt o construcție artificială sau un produs. Ele sunt prezente încă de la început. Este asemenea strălucirii neschimbătoare a soarelui care luminează pe cer. Aceasta poate fi ascunsă de nori, însă norii nu sunt nici primordiali, nici intrinseci cerului; ei sunt întotdeauna temporari, momentani. Ceea ce împiedică realizarea deplină a naturii noastre înnăscute – starea de Trezire existentă în sine (natura de Buddha) – este apariția momentană a gândurilor și a fixării mentale. Pentru că această apariție este momentană, ea poate fi înlăturată. Este foarte important să înțelegem acest lucru.”[12]
Tulku Urgyen Rinpoche, Buddha nicăieri altundeva
 
*
 
Bodhisattva Nagarjuna a spus în lucrarea Slavă Elementului Atributelor (cuvintele din parantezele normale sunt ale mele, iar cuvintele din parantezele speciale [...] sunt ale Maestrului Dolpopa):
 
”Slavă și supunere față de Elementul atributelor (natura de Buddha cu calitățile ei înnăscute),
care se află în toate ființele simțitoare,
și pe care dacă cineva nu-l cunoaște pe deplin
rătăcește în cele trei existențe samsarice.
[Din cauză că este amestecat cu impurități nelimitate, Elementul atributelor nu este văzut;
de exemplu][13] la fel cum, datorită laptelui purificat
esența untului [este văzută] fără vreo întinare [obstructivă],
tot așa, datorită purificării [și stingerii] emoțiilor tulburătoare [prin Cale]
Elementul neîntinat al atributelor [este văzut în mod manifest].”
 
(Natura de Buddha devine vizibilă doar după stingerea emoțiilor perturbatoare și aducătoare de suferință. În cazul nostru, Calea pentru purificarea acestora este Nembutsul credinței iar locul purificării este Tărâmul Pur al lui Amida unde ajungem după ce părăsim aceste trupuri iluzorii).
 
”Așa cum o lampă cu unt aflată în interiorul unui vas
nu este văzută deloc,
tot astfel, Elementul atributelor (natura de Buddha cu calitățile ei înnăscute)
nu este perceput în interiorul vasului emoțiilor perturbatoare.
 
[În cele din urmă,] când vasul [care constituie obstacolul] este spart [cu totul],
[Elementul atributelor] luminează
[și devine vizibil] până la capătul spațiului.
 
Elementul atributelor nu este produs [din nou],
[iar esența lui] nu încetează niciodată [câtă vreme cineva este la stadiul de ființă simțitoare].
În orice moment [în starea de bază, pe cale și în stadiul fructului], el este lipsit de emoții perturbatoare [în natura sa] —
La început [în starea de bază], la mijloc [pe parcursul
căii] și la sfârșit [în stadiul fructului], este
liber de impurități.
 
(Natura de Buddha și calitățile ei iluminate înnăscute este aceeași indiferent că o descoperim sau nu. Natura de Buddha este Baza în sensul că există dintotdeauna și este Fructul în sensul că o putem descoperi după ce urmăm Calea buddhistă. În cazul nostru, Calea este Nembutsul Credinței și nașterea în Tărâmul Pur al lui Buddha Amida).
 
”Așa cum o piatră prețioasă vaidurya
este mereu luminoasă dar, aflându-se în interiorul unei stânci [opace], lumina sa nu se manifestă, la fel, Elementul atributelor, mascat de emoțiile perturbatoare este, prin natura sa, perfect curat, însă lumina lui nu se manifestă în existența ciclică [dominată de emoții perturbatoare], ci devine [în mod vădit] luminos în Nirvana.
 
(Nirvana este descoperirea naturii de Buddha.)
 
”[Deși elementul atributelor este în mod natural pur, acesta este ascuns de factori perturbatori;
de exemplu,] chiar și soarele și luna neîntinate
sunt ascunse de cinci lucruri:
nori, ceață, fum,
fața lui Rahu[14], praf și altele asemenea.
În mod similar, mintea luminii clare [adică natura
tuturor ființelor simțitoare]
este ascunsă de cinci lucruri –
dorința, intenția dăunătoare, lenea,
agitația și îndoiala.
 
[Prin urmare, deși un Buddha în care toate calitățile
de genul puterilor etc, sunt integral complete, există primordial[15] în toate ființele simțitoare,
impuritățile sunt distruse prin efortul depus pe Cale
însă lumina clară nu este consumată;
de exemplu,] când o haină [făcută dintr-un mineral dur] și pătată cu diverse impurități este curățată prin foc, petele sale sunt arse, dar ea nu este arsă.
Tot așa, în ceea ce privește mintea luminii clare (natura de Buddha), petele dorinței care o acoperă sunt arse de focul înțelepciunii [prin urmarea Căii]
Dar [din moment ce lumina clară nu este arsă, calitățile
acesteia nu devin inexistente și prin urmare,]
acea [cale] nu [arde] lumina clară.
 
(Calea buddhistă distruge petele/impuritățile patimilor și iluziilor, însă nu poate distruge natura de Buddha și calitățile ei înnăscute. Tărâmul Pur al lui Buddha Amida este asemenea unui foc imens ce arde petele și impuritățile de tot felul iar natura noastră de Buddha devine vizibilă automat).
 
”Toate sutrele [cum ar fi Sutrele Mamă și așa mai departe]
rostite de Cuceritor în care suntem învățați despre vacuitate,
depășesc emoțiile dureroase [ale conceperii sinelui]
dar nu diminuează [și nu resping] Elementul esențial.
 
(Sutrele menționate aici propovăduiesc vacuitatea pentru a ne ajuta să abandonăm ideea unui sine permanent în ignoranța și patimile noastre, dar nu spun că ”Elementul esențial”, adică natura de Buddha, nu există.)
 
”[În cele din urmă, Elementul atributelor nu poate fi respins;
de exemplu,] așa cum apa existentă pe sfera pământului
rămâne [în natura ei] fără întinare,
tot așa înțelepciunea curată din interiorul emoțiilor dureroase rămâne [întotdeauna] fără întinare [niciodată
inexistentă].
 
(Natura de Buddha există și nu este afectată de emoțiile noastre distructive care o acoperă din trecutul fără început.)
 
”[Deși există, nu este vizibilă dacă obstacolele nu sunt
purificate;
de exemplu,] așa cum un copil există nevăzut în pântecele mamei,
tot așa Elementul atributelor acoperit cu emoții tulburătoare este invizibil [deși întotdeauna prezent].
 
(Nu putem vedea natura de Buddha cu calitățile ei înnăscute – descrisă aici ca Elementul atributelor – atât timp cât suntem neiluminați și încă avem patimi oarbe).
 
”[Un singur râu are stări diferite datorită diverselor cauze și condiții].
La fel cum despre un râu vara se spune că este „cald”
însă [același râu] în sezonul rece este numit „rece”,
atunci când [Elementul atributelor] este acoperit cu
plasele emoțiilor tulburătoare, este numit „ființă simțitoare (samsarică/neiluminată)”,
dar când acel [Element al atributelor] este separat de emoțiile tulburătoare, este numit ‘Buddha.’”[16]
 
(Buddhașii sunt cei care și-au dezbrăcat natura de Buddha de iluzii și diverse emoții tulburătoare, în timp ce ființele samsarice sunt cele a căror natură de Buddha este încă ascunsă de ele)
 
*
 
”Cele cinci caracteristici ale naturii de Buddha sunt: ​​nu are început, nu are sfârșit, este pură, permanentă și ascunsă. Această a cincea calitate – aceea de a fi ascunsă și invizibilă – este ilustrată printr-un exemplu din Uttaratantra. În acest exemplu, cineva deține o bucată mare de aur foarte pur dar o pierde pe-afară, unde aceasta ajunge acoperită de gunoaie și murdărie. Trec mulți ani iar un om sărman vine și își construiește o colibă ​​sărăcăcioasă chiar peste acel morman de gunoi. El trăiește acolo, ducând lipsă de hrană și îmbrăcăminte adecvată deși, chiar sub el, se află acea cantitate uriașă de aur pur. Aurul nu-i poate spune omului: „sunt o bucată de aur și mă aflu chiar sub tine”, iar omul nu poate privi prin pământ pentru a vedea că aurul este acolo. Aurul în sine nu a suferit nicio schimbare în tot acest timp, chiar dacă a fost ascuns de toate acele gunoaie; el rămâne aur și nu se schimbă niciodată.
 
Dacă ar apărea o persoană clarvăzătoare, aceasta l-ar vedea pe omul sărman în coliba lui și ar gândi: „O duce foarte greu, dar nu e nevoie să sufere. Are o bucată uriașă de aur chiar sub el și tot ce trebuie să facă este să sape și s-o scoată la iveală.”
Atunci Clarvăzătorul simte o mare compasiune pentru omul sărman și îi spune: „Nu trebuie să trăiești așa. Tot ce trebuie să faci este să sapi sub podea și vei găsi o bucată mare de aur.” Omul sărman trebuie desigur, să creadă în clarvăzător pentru a obține aurul. Dacă îl crede pe clarvăzător și sapă sub podea, aurul va fi dezvăluit. În mod similar, noi avem natura de Buddha – la fel ca aurul ascuns al omului sărman, care a fost mereu prezent și neschimbat – însă nu putem vedea această natură de Buddha și, astfel, avem parte de suferința care decurge din viața trăită în samsara.
 
Totuși, pentru că avem natura de Buddha – sau altfel zis, esența de Buddha – nu este necesar să continuăm să suferim. Buddha simte compasiune pentru ființe și, văzând că acestea au natura de Buddha însă continuă să sufere în samsara, le spune: „Nu trebuie să îndurați toată această suferință, deoarece aveți în voi  natura de Buddha și, prin practică, o veți putea manifesta.”
Dacă credem în acest lucru și punem în practică învățăturile buddhiste, vom putea să ne descoperim natura de Buddha și să ne eliberăm din samsara.”[17]
Khenchen Thrangu, Despre Esența de Buddha – Comentariu la tratatul lui Ranjung Dorje
 
*
 
”Ne-am putea întreba: „Cine a creat acest Element (natura de Buddha)?” Nimeni nu l-a creat; nu are un creator, ci posedă propriile sale calități și caracteristici. Cunoașterea lui Buddha, iubirea lui Buddha, precum și calitățile vorbirii și ale minții lui Buddha sunt toate prezente în acest Element; toate sunt gata să se manifeste.”[18]
Khenchen Thrangu, Despre Esența de Buddha – Comentariu la tratatul lui Ranjung Dorje

---

[1]Mahaparinirvana Sutra, translated by Kosho Yamamoto from Dharmakshema’s Chinese version, edition printed by Dr Tony Page, 2004, p.88
[2]Buddha nature – The Mahayana Uttaratantrashastra Shastra with Commentary, by Arya Maitreya, written down byArya Asanga, commentary byJamgon Kongtrul LodroThaye,explanations byKhenpo Tsultrim Gyamtso Rinpoche, translated byRosemarie Fuchs, Snow Lion Publications, Ithaca, New York, 2000, p. 26
[3]Buddha nature – The Mahayana Uttaratantrashastra Shastra with Commentary, by Arya Maitreya, written down byArya Asanga, commentary byJamgon Kongtrul LodroThaye,explanations by Khenpo Tsultrim Gyamtso Rinpoche, translated byRosemarie Fuchs, Snow Lion Publications, Ithaca, New York, 2000, p. 30
[4]Buddha nature – The Mahayana Uttaratantrashastra Shastra with Commentary, by Arya Maitreya, written down byArya Asanga, commentary byJamgon Kongtrul LodroThaye,explanations byKhenpo Tsultrim Gyamtso Rinpoche, translated byRosemarie Fuchs, Snow Lion Publications, Ithaca, New York, 2000, p. 44
[5]Buddha nature – The Mahayana Uttaratantrashastra Shastra with Commentary, by Arya Maitreya, written down byArya Asanga, commentary byJamgon Kongtrul LodroThaye,explanations by Khenpo Tsultrim Gyamtso Rinpoche, translated byRosemarie Fuchs, Snow Lion Publications, Ithaca, New York, 2000, p. 74
[6]Awakening Faith in the Mahayana by Master Ashvaghosha, translated by Yoshito S. Hakedas, https://whatdobuddhistsbelieve.wordpress.com/the-ocean-of-nirvana/
 
[7] Așaitatea este un alt nume pentru natura de Buddha.
[8]Awakening Faith in the Mahayana by Master Ashvaghosha, translated by Yoshito S. Hakedas, https://whatdobuddhistsbelieve.wordpress.com/the-ocean-of-nirvana
[9]Quitenssential Dzogchen, chapter 12, The Fourth Dharma of Gampopa by Tulku Urgyen Rinpoche,translated and compiled by Erik Pema Kunsang and Marcia Binder Schmidt, Rangjung Yeshe Publications, 2006, p. 96
[10]Quitenssential Dzogchen, chapter 12, The Fourth Dharma of Gampopa by Tulku Urgyen Rinpoche,translated and compiled by Erik Pema Kunsang and Marcia Binder Schmidt, Rangjung Yeshe Publications, 2006, p. 100
[11]Quitenssential Dzogchen, chapter 12, The Fourth Dharma of Gampopa by Tulku Urgyen Rinpoche,translated and compiled by Erik Pema Kunsang and Marcia Binder Schmidt, Rangjung Yeshe Publications, 2006, p. 102
[12]Quitenssential Dzogchen, Buddha Nowhere Else, by Tulku Urgyen Rinpoche, translated and compiled by Erik Pema Kunsang and Marcia Binder Schmidt, Rangjung Yeshe Publications, 2006, p. 175
[13] Aceste paranteze […] sunt, așa cum am menționat anterior, puse de Maestrul Dolpopa în lucrarea sa Comentariu interlinear la textul  „Slavă Elementului atributelor” de Nagarjuna.
[14] Rahu este un lider al asurașilor care uneori ascunde soarele.
[15] Vezi capitolul șase al acestei cărți – Despre doctrina Iluminării înnăscute (primordiale).
[16]The Essence of Other-Emptiness, Taranatha, translated and annotated by Jeffrey Hopkins in collaboration with Lama LodroNamgyel, Snow Lion Boston & London, 2007, p. 63-67
[17]On Buddha Essence, A Commentary on Ranjung Dorje’s treatise, Khenchen Thrangu, translated by Peter Alan Roberts, edited by Clark Johnson, Shambhala, Boston & London, 2006, p.6-7
[18]On Buddha Essence, A Commentary on Ranjung Dorje’s treatise, KhenchenThrangu, translated by Peter Alan Roberts, edited by Clark Johnson, Shambhala, Boston & London, 2006, p.20