Mintea schimbătoare

“Ce fel de stare a minţii îţi doreşti ?

Chiar dacă atingi starea după care tânjeşti,

aceasta se va schimba din nou.

Nu te baza pe mintea care se schimbă neîncetat.”

Zuiken Sensei

Impermanenţa este legea fundamentală a lumii în care trăim şi a „realizărilor” noastre spirituale. Dacă credem în permanenţa acestei lumi, ne vom pierde în ea, în dorinţele noastre despre ea. Dacă credem în permanenţa „realizărilor” spirituale bazate pe falsul ego, ne vom pierde în false iluminări. De aceea, în tradiţia noastră, ne refugiem în Buddha Amida pentru a atinge Iluminarea în Tărâmul Pur.

Egoul nu se poate elibera de el însuşi.

***

Discuţie la dojo:

“Aseară mă simţeam atât de rău încât îmi doream foarte mult să ajung cât mai repede în Tărâmul Pur”

Răspuns:

“Aseară îţi doreai într-adevăr să te duci în Tărâmul Pur cât mai repede pentru că te simţeai prost, însă astăzi, când eşti bine, nu mai vrei să ajungi acolo prea curând. Cea care uneori vrea să ajungă mai repede sau mai târziu în Tărâmul Pur este mintea noastră schimbătoare şi egoistă. Din fericire, însă, naşterea în Tărâmul Pur este lucrarea lui Amida iar nu propria acţiune. Nu putem să atingem Naşterea bazându-ne pe o astfel de minte care azi vrea iar mâine nu mai vrea să ajungă acolo. Tocmai pentru că avem o minte schimbătoare şi plină de iluzii suntem salvaţi de Amida. Cei cărora le lipsesc seminţele Buddheităţii şi le este atât de greu să părăsească această casă arzând sunt exact cei avuţi în vedere de Legământ.”