De ce preoţii şi călugării îşi rad capul în buddhism? Când ne aranjăm părul într-un anumit mod, afirmăm ceva despre noi înşine, este ca şi cum am spune: “sunt cineva, sunt cutare sau cutare persoană, uitaţi-vă la mine, etc.” Oamenii se definesc în funcţie de părul şi îmbrăcămintea lor. Se exprimă prin ele.
Când ne radem capul nu mai afirmăm nimic despre noi înşine, ori este ca şi cum am spune: “sunt nimeni”.
Raderea capului este o practică profundă. De aceea, înainte şi după ce mă rad pe cap fac o plecăciune înaintea lui Buddha Amida şi recit Nembutsu. Raderea pe cap este abandonarea trecutului, o abandonare şi o dedicaţie în acelaşi timp - către prezent, către ceea ce este cu adevărat important, către ceilalţi, către Buddha, Dharma și Sangha. Înseamnă a uita de mine însumi – a mă dedica misiunii mele de preot indiferent de ceea ce se întâmplă în viaţa mea privată, indiferent de împliniri sau eşecuri.
Robele de preot sunt precum o intrare în mormânt. Egoul rămâne acolo, însă nu mă concentrez pe el ci pe Dharma, pe înțelegerea și prezentarea ei celorlalţi. Cel din faţa mea trebuie să devină obiectul atenţiei mele exclusive iar eu un bambus gol prin care Dharma se transmite liberă. Ca preot, nu am voie să prezint ideile sau interpretările mele personale, ci Dharma aşa cum a fost ea oferită de Buddha Shakyamuni şi de Maeştrii tradiţiei noastre. Aşadar, îmi rad „deşteptăciunea” personală şi fac loc înţelepciunii Dharmei.
Kesa (acea pânză purtată peste robe) reprezintă transmisia învăţăturii de la Buddha Shakyamuni (Fondatorul) până la cel care o poartă. Se spune că în vremea lui Shakyamuni era făcută din cârpe de la hainele morţilor şi alte veşminte considerate impure tocmai pentru a arăta faptul că în mijlocul celor mai mizerabile lucruri poate lua naştere cea mai înaltă realizare. În Jodo Shinshu preotul nu este un guru sau vre-un maestru iluminat însă poartă cu el cel mai important mesaj: salvarea necondiţionată oferită de Buddha Amida tuturor fiinţelor, indiferent de capacităţile lor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu