Cu toate acestea, nu toţi practicanţii
sunt capabili să renunţe definitiv la ataşamentul faţă de puterea personală în
atingerea naşterii în Tărâmul Pur. Ei nu se pot baza exclusiv pe Amida ci au
senzaţia că există încă ceva ce ar trebui adăugat la Puterea lui pentru a
merita să se nască în Tărâmul Pur. Astfel, rămân ataşaţi de ideea de merit
chiar dacă se bazează în acelaşi timp pe Amida. Acest gen de credinţă, amestecată cu încrederea în propriile merite şi
în puterea personală, nu este în armonie cu al 18-lea Legământ, însă nici
aceşti oameni nu sunt abandonaţi de Amida.
În special pentru cei incapabili de a
se baza exclusiv pe El, însă doresc să se nască în Tărâmul său Pur, Amida a
creat al 19-lea şi al 20-lea Legământ.
În
al 19-lea Legământ Buddha Amida afirmă că cei care îndeplinesc fapte merituoase
pentru a atinge naşterea în Tărâmul său Pur vor fi de asemenea, primiți acolo. Faptele
merituoase reprezintă îndeplinirea diferitelor tipuri de practici meditative şi
non-meditative. De exemplu, ori de câte ori practică o vizualizare a lui Amida
în conformitate cu Sutra Contemplaţiei sau alte tipuri de meditație
(practici meditative), când încearcă să respecte preceptele, fac o faptă bună
precum salvarea vieţii, abţinerea de la carne etc (practici non-meditative), ei
cred că asta îi va ajuta să se nască în Tărâmul Pur şi că pot transfera meritele
acumulate în urma acestor practici (meditative sau non-meditative) către
viitoarea naştere acolo.
De obicei, adepţii altor şcoli practică
meditaţia sau respectă preceptele pentru a atinge Buddheitatea în această
viaţă, asemenea lui Shakyamuni, însă cei care se încred în al 19-lea Legământ schimbă direcţia (scopul) acestor
practici meditative sau non-meditative către a deveni un Buddha în Tărâmul Pur
al lui Amida. Aceasta este diferenţa dintre ei şi alţi buddhişti, ceea ce îi
face să intre în influenţa şi călăuzirea lui Buddha Amida.
În al 20-lea
Legământ, Amida a promis că cei ce rostesc exclusiv Numele lui, chiar dacă cred
în mod greșit că această recitare este un merit personal și o practică al cărei
rezultat depinde de propriile capacități, se vor naște de asemenea, în Tărâmul
Pur. Așadar, adepţii celui de-al 20-lea
Legământ fac un pas înainte în Lumina lui Buddha Amida. Ei nu se opresc la
practici meditative sau non-meditative, ci dintre toate practicile aleg una
singură – rostirea Numelui lui Amida. Cu toate acestea, ei sunt încă dependenți
de așa-zisa putere personală iar credința în Amida nu este absolută.
În conformitate cu Shinran adepții Legământului Principal devin
Buddhaşi (ating Nirvana) imediat ce se nasc în Tărâmul Pur, însă cei născuți
acolo prin porţile celui de-al 19-lea şi al 20-lea Legământ nu devin imediat
Buddhaşi, ci datorită agăţării de puterea personală continuă să rămână într-o
stare neiluminată a minţii până când îşi depăşesc îndoielile şi ataşamentele
faţă de aşa zisele lor merite şi virtuţi şi se încred total în Puterea lui
Buddha Amida.
Legământul al 18-lea este legământul intrării
directe în Tărâmul Pur, în timp ce al 19-lea şi al 20-lea[1]
sunt legăminte ale intrării indirecte.
Gândiţi-vă la o casă cu trei intrări. O uşă
este intrarea principală care duce direct la proprietar şi în prezenţa sa
deveniţi asemenea lui (un Buddha care se alătură activităţii salvatoare a lui Amida). Acestei camere principale a Tărâmului Pur i se zice Tărâmul Pur al
Împlinirii – numit uneori şi Adevăratul Tărâm al Recompensei. A doua şi a treia
uşă duc la o anticameră unde trebuie să staţi o vreme până când veți avea acces
la El. Această anticameră sau cameră de așteptare față de Iluminarea perfectă din
Tărâmul Pur al lui Amida este numită Zona/Tărâmul de Graniţă (Henji)[2],
Tărâmul Indolenţei şi al Mândriei (Keman)[3],
Castelul Îndoielii (Gijo)[4]
şi Palatul Matcă (Taigu)[5],
Tărâmul Pur al Transformării[6],
etc. Nu este vina lui Amida sau vreun fel de pedeapsă că unii se nasc în zona
de graniţă a Tărâmului Pur (Tărâmul Transformării)[7],
ci ei se menţin singuri acolo prin propriile îndoieli și agățarea de puterea
personală. Aşadar, când îşi vor depăşi aceste îndoieli şi se vor încrede
complet în Buddha Amida vor intra de asemenea, în Tărâmul Pur al Împlinirii şi
vor atinge imediat Nirvana (Buddheitatea).
Este foarte important de precizat faptul că
atât Tărâmul Pur al Împlinirii (sau Adevăratul Tărâm al Recompensei), cât și
Tărâmul Transformării (zona de graniță a Tărâmului Pur) sunt rezultatele
legămintelor lui Buddha Amida, așa că nu sunt tărâmuri diferite, ci aspecte ale
aceluiaşi Tărâm Pur. Așa cum am spus, cei născuți în Tărâmul Pur al Împlinirii
sunt adepții credinței adevărate a celui de-al 18-lea Legământ (Legământul
Principal) iar aceștia ating imediat Nirvana sau Buddheitatea. În schimb, cei
născuți în Tărâmul Pur al Transformării sunt adepții celui de-al 19-lea și al
20-lea Legământ. Cei din a doua categorie sunt ființe cu o credință amestecată
și îndoielnică și de aceea, trebuie să stea o perioadă în acel loc până când
își depășesc îndoielile.
Așa cum spunea Maestrul Shan-tao, nașterea în
Tărâmul Împlinirii sau în zona ”centrală” a Tărâmului Pur este numită ”nașterea de neconceput” iar cei născuți
acolo ”au corpuri ale Naturaleții, Vidului
și Infinitului”[8].
A avea trupuri ale Naturaleții, Vidului
și Infinitului înseamnă a deveni un Buddha sau a atinge Iluminarea
perfectă.
Tărâmul Pur în aspectul de Tărâm al
Transformării (zona de graniță a Tărâmului Pur) este descris în “cele
treisprezece contemplaţii” şi în “cele nouă grade de aspiranţi”[9]
din Sutra Contemplaţiei dar şi în Marea Sutră şi alte texte
sacre. După cum explica Shinran:
“Tărâmul Transformării se referă la Tărâmul
Pur aşa cum este el prezentat în Sutra Contemplaţiei, în Sutra Bodhisattvaşilor
care sălăşluiesc în Matrice (Bosatsu Shotai Kyo), anume Tărâmul Indolenţei şi
al Mândriei sau precum în Marea Sutră ca Palatul Matcă şi Castelul Îndoielii”[10]
Aşadar, Tărâmul de Graniţă (Henji), Tărâmul
Indolenţei şi al Mândriei (Keman), Castelul Îndoielii (Gijo) şi Palatul Matcă
(Taigu) sunt diferite nume ale Tărâmului Pur în aspectul său de Tărâm al
Transformării - locul naşterii adepţilor celui de-al 19-lea şi al 20-lea
Legământ.
A recita Nembutsu bazându-ne pe puterea
noastră personală sau a practica orice altă metodă buddhistă pentru a obţine
naşterea în Tărâmul Pur rezultă în a nu intra direct în centrul Tărâmului Pur
sau în Tărâmul Pur al Împlinirii, ci în şederea pentru o perioadă în acest
Tărâm al Transformării:
”Din
cauza faptului că vă îndoiți de Înțelepciunea lui Buddha, deși născuți în acel
tărâm, rămâneți în zona de graniță”.[11]
”Aceia care, deși aspiră la Tărâmul Pur al Fericirii, nu
primesc shinjinul (credința) Puterii Celuilalt, se îndoiesc de Înțelepciunea de
neconceput a lui Buddha și de aceea, rămân în tărâmul mândriei și al îndolenței".[12]
”Practicanții
care cred în recompensa faptelor bune și rele
se
îndoiesc de Înțelepciunea de neconceput a lui Buddha.
Rămânând
în castelul îndoielii sau palatul matcă
devin
separați de Cele Trei Comori
Greșeala
de a vă îndoi de Înțelepciunea de neconceput
a lui
Buddha este foarte gravă.
Devenind
conștienți de asta, trebuie să vă căiți
și să vă
încredeți în ea”.[13]
A te
îndoi de ”Înțelepciunea de neconceput a
lui Buddha” înseamnă a te îndoi de faptul că Amida a creat cea mai bună
metodă de a te salva, precum și a crede că există lucruri pe care tu ar trebui
să le adaugi la Puterea lui pentru a te naște în Tărâmul Pur. Așadar, cei care nu au credință autentică (shinjin) ajung să creadă ”în recompensa faptelor bune și rele”
adică au senzația că așa zisele lor fapte bune și merite pot influența cumva
nașterea în Tărâmul Pur sau că greșelile lor o împiedică. Shinran ne-a atras
atenția asupra unei astfel de înțelegeri greșite:
”Puterea Celuilalt înseamnă că ne-am pus credința în
Legământul Principal, nașterea noastră în Tărâmul Pur devenind astfel pe deplin
asigurată; puterea personală nu are ce căuta în această chestiune. Așadar, pe
de o parte, nu trebuie să fi neliniștit
că Amida nu te va primi din cauză că faci greșeli. O ființă ignorantă este
de la sine stăpânită de patimi oarbe așa că trebuie să te accepți pe tine
însuți ca fiind un om cu o karmă puternic negativă. Pe de altă parte, să nu crezi că meriți să te naști în
Tărâmul Pur deoarece ești bun. Nu te poți naște în adevăratul Tărâm al
Împlinirii prin astfel de calcule bazate
pe puterea personală. Am fost învățat că având un shinjin (credință) bazat pe
puterea personală (fals shinjin) cineva se poate naște doar în tărâmul
indolenței, în zona de graniță, palatul matcă sau castelul îndoielii.”[14]
Practicanții care
se regăsesc în citatul de mai sus nu înțeleg faptul că Puterea lui Buddha Amida
(Puterea Celuilalt) este cauza salvării lor și a nașterii în Tărâmul Pur, așa
că încearcă să facă diverse practici meditative sau non-meditative pentru a fi
siguri de faptul că vor ajunge acolo, crezând într-un mod greșit că puterea lor
neiluminată are o oarecare însemnătate în acest context:
”Cât de trist este faptul că oamenii obișnuiți și
ignoranți, plini de obstacole și diverse mizerii interioare, din trecutul fără
de început și până acum nu au avut nicio șansă de a atinge eliberarea din cauza
minților lor care oscilează între practici meditative și non-meditative (adepții
celui de-al 19-lea Legământ).
Când mă
gândesc profund la ciclul nesfârșit al transmigrației, îmi dau seama că este
dificil să ne refugiem în Puterea Legământului lui Buddha Amida și să intrăm în
oceanul marii credințe chiar și în multe kalpa la fel de numeroase ca firele de
nisip ce ar rezulta din măcinarea întregului pământ. Ce jalnic este acest
lucru! Merită să ne întristăm profund când auzim așa ceva.
Vorbind la modul general, înțelepții Mahayana și Hinayana
precum și toți oamenii care se cred buni tratează Numele menționat în Legământul
Principal ca pe propria lor virtute (adepții celui de-al 20-lea Legământ). Din
cauza asta ei nu pot avea credință, nu pot accepta Înțelepciunea lui Buddha și
nu pot înțelege intenția lui Amida în stabilirea cauzei nașterii noastre în
Tărâmul Pur (al 18-lea Legământ); iată și de ce nu pot intra în Tărâmul Pur al
recompensei.”[15]
A trata ”Numele menționat în Legământul Principal ca
pe propria lor virtute” înseamnă a crede că Numele lui Buddha Amida
funcționează deoarece îl spun de multe ori sau într-o stare bună a minții ca și
cum nașterea în Tărâmul Pur depinde de propria capacitate și putere de a recita
Numele iar nu de Puterea lui Amida manifestată în Numele lui[16].
Având această credință falsă ei pot ajunge chiar la iluzia că își pot transfera
meritele recitării către nașterea în Tărâmul Pur sau că își pot distruge karma
rea printr-o recitare bună și concentrată. Totuși, aici este o problemă,
deoarece un adept Nembutsu cu o astfel
de convingere și atitudine de putere personală și care nu se bazează pe Puterea
Legământului Principal, trebuie să spună Numele în mod constant și cu cea mai
mare sârguință până la moarte ca să poată atinge nașterea în zona de graniță:
” A
crede că ori de câte ori recitaţi Numele karma voastră rea este distrusă, nu
înseamnă nimic altceva decât a vă strădui să atingeţi naşterea în Tărâmul Pur
eliminându-vă karma negativă prin eforturile voastre personale. În acest caz, puteţi atinge naşterea în
Tărâmul Pur doar dacă sunteţi sârguincioşi în rostirea Nembutsului până în
chiar momentul morţii, deoarece fiecare gând pe care îl aveţi de-a lungul
vieţii voastre reprezintă un lanţ care vă leagă
de ciclul naşterii şi al morţii. Dar din moment ce efectele karmei
noastre trecute ne limitează foarte mult, se poate întâmpla ca întâlnindu-ne cu
diverse accidente neprevăzute ori suferind din cauza unei boli să ajungem în
momentul morţii şi să nu ne aflăm în starea corectă a minţii; în astfel de
circumstanţe rostirea Numelui este dificilă. Aşadar, cum este distrusă karma
negativă produsă în acel ultim interval? Dacă aceasta nu este eliminată, nu
devine astfel Naşterea noastră imposibilă? […]
Dorinţa
de a distruge karma rea prin recitarea Numelui apare dintr-o inimă ghidată de
puterea personală; ea reprezintă intenţia principală a celor care se roagă să
se afle într-o stare corectă a minţii când vor muri. Aceasta arată aşadar
absenţa shinjinului, care este Puterea Celuilalt"[17]
La fel, practicantul
care crede că se poate naște în Tărâmul Pur transferând meritele practicilor
meditative sau non-meditative în conformitate cu al 19-lea Legământ trebuie, de
asemenea, să fie sârguincios în practicarea acestora toată viața lui și să aibă
o stare bună a minții în momentul morții dacă vrea să atingă nașterea în zona
de graniță.
Însă cel care se încrede în Amida în conformitate cu Legământul Principal și are credință profundă în Puterea
acestui Buddha nu are de ce să se teamă de clipele lui ultime:
” Dacă
ne încredem în Legământul lui Amida care ne primeşte şi nu ne abandonează
niciodată, atunci chiar dacă datorită unor împrejurări neprevăzute comitem o
faptă rea şi murim fără să spunem Nembutsu, tot ne vom naşte imediat în Tărâmul
Pur. Mai mult, chiar dacă spunem nembutsu în momentul morţii, această recitare
nu este nimic altceva decât expresia recunoştinţei noastre pentru bunăvoinţa
lui Amida, încredinţându-ne astfel lui Buddha din ce în ce mai mult pe măsură
ce momentul Iluminării se apropie.”[18]
Cei născuţi în zona
de graniță nu ating imediat Buddheitatea (precum cei care ajung în centrul
Tărâmului Pur prin poarta Legământului Principal) dar şi aceştia sunt eliberaţi
odată pentru totdeauna de suferinţele naşterilor şi morţilor repetate. Ei sunt
în siguranţă, dar nu sunt încă Iluminaţi. În acelaşi timp, aflându-se în mediul
special al acestei zone de graniţă a Tărâmului Pur au şansa să-şi depăşească îndoielile şi să se
încreadă complet în Buddha Amida. Când vor face asta, vor intra în Tărâmul Pur
al Împlinirii şi vor atinge Nirvana (Iluminarea perfectă) sau Buddheitatea:
” Am
fost învăţat că practicanţii cărora le lipseşte shinjin (credința) se nasc în
tărâmul de graniţă din cauză că se
îndoiesc de Legământul Principal, iar după ce răul îndoielii a fost expiat ei
realizează Iluminarea în tărâmul împlinirii.
Din
moment ce practicanţii care au shinjin sunt puţini, mulţi sunt ghidaţi către
tărâmul de graniţă. A declara, în ciuda acestui lucru, că naşterea acolo ar fi
până la urmă zadarnică, înseamnă a-l acuza pe Buddha Sakyamuni de minciună”.[19]
Din nou, vreau să accentuez faptul că atât
Tărâmul Transformării cât şi Tărâmul Pur al Împlinirii (sau Adevăratul Tărâm al
Recompensei) sunt aspecte ale aceluiaşi Tărâm Pur al lui Buddha Amida, la fel
precum holul şi camera principală sunt parte a aceleiaşi case. În mod normal,
stăpânul casei (în cazul nostru – Buddha Amida) stă în camera principală
alături de copii lui credincioşi (adepţii celui de-al 18-lea Legământ), în timp
ce fiinţele cu o credinţă îndoielnică (adepţii Legămintelor 19 şi 20) rămân pe
hol. Nu este vina lui Amida sau vreun fel de pedeapsă că unii se nasc în zona
de graniţă a Tărâmului Pur (Tărâmul Transformării), ci ei se menţin singuri
acolo prin propriile îndoieli. Aşadar, când îşi vor depăşi aceste îndoieli şi
se vor încrede complet în Buddha Amida vor intra de asemenea, în Tărâmul Pur al
Împlinirii şi vor atinge imediat Nirvana (Buddheitatea).
Shinran Shonin ne-a îndemnat să nu ne mulțumim cu nașterea în zona de
graniță, ci să ne dorim să ne naștem în Tărâmul Pur al Împlinirii (”centrul”
Tărâmului Pur):
”Adâncimea
bunăvoinței lui Buddha este atât de mare încât până și nașterea în tărâmul
indolenței, castelul îndoielii, palatal matcă sau zona de graniță, care este
oferită prin compasiunea revelată în al 19-lea și al 20-lea Legământ, întâlnim
o fericire care depășește orice înțelegere. Așadar, adâncimea bunăvoinței lui
Amida este fără limite. Însă cu atât mai
mult realizăm bunăvoința lui Amida odată cu nașterea în adevăratul Tărâm al
Împlinirii și atingerea Iluminării Nirvanei supreme.”[20]
Yuienbo
a scris de asemenea, în Tannisho:
” Ce
trist ar fi să zăbovim în zona de graniţă în loc să ne naştem direct în Tărâmul
Împlinirii, deşi avem şansa să spunem Nembutsu”.[21]
[1] Legămintele 18, 19 şi 20 sunt cele trei
legăminte ale salvării ce oferă eliberarea din naştere şi moarte tuturor
fiinţelor care se bazează exclusiv sau parţial pe Buddha Amida, au credinţă
deplină ori încă se mai agaţă de aşa zisa lor putere sau de meritele personale,
însă îşi doresc să se nască în Tărâmul Pur. Pentru că aceste legăminte şi în
mod special al 18-lea, sunt menţionate în Marea Sutră despre Buddha Amida,
Shinran a considerat propovăduirea acesteia ca fiind principalul scop al
apariţiei lui Buddha Shakyamuni în lume, în timp ce Sutra Contemplaţiei,
unde sunt menţionate vizualizarea lui Amida, transferul de merite şi cele nouă
grade de aspiranţi şi Mica Sutră despre Amida (Amida-kyo) în care numai
recitarea Numelui este încurajată ca rădăcină a tuturor virtuţilor, sunt metode
provizorii pentru cei care nu se pot încă baza exclusiv pe Buddha Amida.
[2] Este numit astfel deoarece fiinţele născute acolo sunt departe de
adevărata beatitudine a Tărâmului Pur, asemenea celor care trăiesc la graniţa
unui imperiu strălucitor şi care, deşi sunt în siguranţă, nu beneficiază de
toate avantajele civilizaţiei. cf Tannisho – Notes Lamenting Differences,
Ryukoku Translation Series, Ryukoku University, Kyoto, 1962, p. 41, nota de
subsol 1.
[3] Este numit astfel deoarece fiinţele născute acolo sunt prea mândre să
se încreadă complet în Legământul Principal şi din cauza acestei absenţe a
credinţei nu sunt suficient de
sârguincioase în a avansa către Adevăratul Tărâm al Recompensei. cf. Tannisho
– Notes Lamenting Differences, Ryukoku Translation Series, Ryukoku
University, Kyoto, 1962, p. 41, nota de subsol 1.
[4] Este numit astfel deoarece fiinţele născute acolo trebuie să stea în
Tărâmul Transformării din cauza păcatului îndoielii, asemenea celor închişi
într-un castel minunat. Cf with Tannisho – Notes Lamenting Differences,
Ryukoku Translation Series, Ryukoku University, Kyoto, 1962, p. 41, nota de
subsol 1.
[5] Este numit astfel deoarece fiinţele născute acolo sunt izolate precum
într-un lotus imens de unde nu îl pot vedea pe Buddha şi nici auzi Dharma. cf Tannisho
– Notes Lamenting Differences, Ryukoku Translation Series, Ryukoku
University, Kyoto, 1962, p. 41, nota de subsol 1.
[6] Dacă facem o corespondență cu doctrina Celor Trei Corpuri, putem spune
că acesta este aspectul Nirmanakaya. Vezi capitolul ”Buddha Amida și Tărâmul
Său Pur explicate prin Doctrina Celor Trei Corpuri(Aspecte) și a Celor Două
Corpuri” din cartea mea, Adevărata Învățătură despre Buddha Amida și Tărâmul Pur”, Dharma Lion Publications,
Taiwan, 2016, p.73.
[7] Naşterea în Tărâmul Pur al Transformării a adepţilor celui de-al
19-lea Legământ este numită “Naşterea între cei doi copaci Sala”
(Sojuringe Ojo). Naşterea în Tărâmul Pur al Transformării a adepţilor celui
de-al 20-lea Legământ este numită “Naşterea de neînţeles” (Nanji Ojo).
Cuvintele “de neînţeles” sunt folosite cu două sensuri: 1) pentru a lăuda
atingerea acestei Naşteri în comparaţie cu Naşterea de nivel mai jos atinsă de
adepţii celui de-al 19-lea Legământ şi 2) pentru a o deprecia în comparaţie cu
Naşterea superioară atinsă de adepţii celui de-al 18-lea Legământ.
(The Kyogyoshinsho,
Ryukoku Translation Center, Ryukoku University, Kyoto, 1966, p.160, nota de
subsol 8.)
[8] Marea Sutră. Shinran însuși a
făcut referire la acel pasaj din Marea Sutră în lucrarea Pasaje
despre Calea Tărâmului Pur:
“Înfăţişarea lor este impunătoare şi minunată, de neegalat în toate lumile. Caracteristicile lor, subtile şi delicate, nu aparţin oamenilor şi zeilor; cu toţii au trupuri ale Naturaleţii, Vidului şi Infinitului”
“Înfăţişarea lor este impunătoare şi minunată, de neegalat în toate lumile. Caracteristicile lor, subtile şi delicate, nu aparţin oamenilor şi zeilor; cu toţii au trupuri ale Naturaleţii, Vidului şi Infinitului”
[9] Dacă citim Sutra Contemplației
observăm că printre cei născuți în Tărâmul Pur prin diverse moduri de transfer
de merite personale există anumite diferențe și grade. Nu toți sunt egali. Cu
cât mai multe virtuți, cu atât mai bun este locul ocupat de fiecare în Tărâmul
Pur, de exemplu, cel mai mare nivel al celui mai mare grad, nivelul de mijloc
al celui mai mare grad, cel mai de jos nivel al celui mai mare grad, apoi cel
mai mare nivel al gradului mijlociu, nivelul de mijloc al gradului mijlociu și
tot așa până la cel mai de jos nivel al celui mai de jos grad. Însă nu se face
nicio mențiune acolo despre cei care intră în Tărâmul Pur al lui Amida prin
credința celui de-al 18-lea Legământ (Legământul Principal). Diversele nivele
există doar în ceea ce privește virtuțile personale ale practicanților din
viața trecută când și-au transferat meritele obținute în urma diverselor
practici meditative sau non-meditative sau prin Nembutsu recitat pe baza
puterii personale. Ce înseamnă asta? De ce practicanții născuți în Tărâmul Pur
doar pe baza credinței nu sunt menționați în niciuna din aceste categorii? În
conformitate cu Shinran asta se datorează faptului că ei devin imediat Buddhași
când se nasc în Tărâmul Pur iar pentru cei ce sunt deja Buddha nu mai există
categorii în care să fie clasificați.
[10] Shinran Shonin, Kyogyoshinsho, cf with Kyogyoshinsho – On
Teaching, Practice, Faith, and Enlightenment, translated by Hisao Inagaki,
Numata Center for Buddhist Translation and Research, Kyoto, 2003, p. 233. and Kygyoshinsho,
Ryukoku Translation Series, Ryukoku University, Kyoto, 1966, p. 162.
[11] Shinran quoted Master Kyeong – heung in Passages on the Two Types of Birth in the Three Pure Land Sutra, The
Collected Works of Shinran, Shin Buddhism Translation Series, Jodo Shinshu Hongwanji-ha,
Kyoto, 1997, p.652
[12] Shinran Shonin, Hymns of the Pure Land, The Collected Works of Shinran, Shin
Buddhism Translation Series, Jodo Shinshu Hongwanji-ha, Kyoto, 1997, p.343
[13] Shinran Shonin, Hymns of the
Dharma Ages, The Collected Works of Shinran, Shin Buddhism
Translation Series, Jodo Shinshu Hongwanji-ha, Kyoto, 1997, p.417
[14] Shinran Shonin, Lamp for the
Latter Ages, The Collected
Works of Shinran, Shin Buddhism Translation Series, Jodo Shinshu Hongwanji-ha,
Kyoto, 1997, p.525-526
[15] Shinran Shonin, Kyogyoshinsho,
chapter VI, Kyogyoshinsho – On
Teaching, Practice, Faith, and Enlightenment, translated by Hisao Inagaki,
Numata Center for Buddhist Translation and Research, Kyoto, 2003, p. 271-272
[16] Vezi capitolul următor ”Numele lui Buddha Amida este Marea Practică”.
[17] Shinran Shonin, Tannisho, chapter
XIV, The Collected Works of Shinran, Shin Buddhism Translation Series,
Jodo Shinshu Hongwanji-ha, Kyoto, 1997, p.673
[18] Shinran Shonin, Tannisho, chapter
XIV, The Collected Works of Shinran, Shin Buddhism Translation Series,
Jodo Shinshu Hongwanji-ha, Kyoto, 1997, p.673-674
[19] Shinran Shonin, Tannisho, chapter
XVII, The Collected Works of Shinran, Shin Buddhism Translation Series,
Jodo Shinshu Hongwanji-ha, Kyoto, 1997, p.677
[20] Shinran Shonin, Lamp for the
Latter Ages, The Collected
Works of Shinran, Shin Buddhism Translation Series, Jodo Shinshu Hongwanji-ha,
Kyoto, 1997, p.527
[21] Postscript of Tannisho, The
Collected Works of Shinran, Shin Buddhism Translation Series, Jodo Shinshu
Hongwanji-ha, Kyoto, 1997, p.680
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu