sâmbătă, 10 august 2019

Cele patru contemplații profunde: 1) Nașterea în formă umană este prețioasă



”Această formă umană plină de avantaje
 este dificil de obținut.
Acum că aveți șansa de a realiza întregul potențial uman,
dacă nu vă folosiți bine  de ea,
cum v-ați putea aștepta să o întâlniți din  nou"[1]

            Prima contemplație care îndreaptă mintea către Buddha Dharma în general și Amida Dharma în special este importanța vieții omenești și nevoia de a o folosi pentru a scăpa din samsara.
Dar ce este atât de extraordinar la nașterea în formă umană? Există aici câteva elemente importante. În primul rând, nașterea în formă umană este foarte rară. În al doilea rând, viața în formă umană este un echilibru favorabil între suferință și plăcere, ceea ce face mai ușoară ascultarea Dharmei și devoțiunea către aceasta.

Pentru a ne face să înțelegem cât este de rară nașterea în formă umană, Buddha Shakyamuni a spus următoarea parabolă în Chiggala Sutra:

”’Călugări, să presupunem că acest mare pământ ar fi acoperit în întregime cu apă și că un om ar arunca în ea un jug cu o singură gaură. Un vânt dinspre est l-ar impinge către vest iar un vânt dinspre vest l-ar impinge către est. Un vânt dinspre nord l-ar impinge către sud iar un vânt dinspre sud l-ar impinge către nord. Și să mai presupunem că o broască țestoasă oarbă ar înota pe acolo. Aceasta ar ieși la suprafață odată la o sută de ani. Ce credeți: are acea broască oarbă vreo șansă ca odată la o sută de ani când iese la suprafață, să nimerească cu gâtul în jugul cu o singură gaură?’

Ar fi o pură coincidență Domnul nostru, ca acea broască țestoasă oarbă ce vine la suprafață odată la o sută de ani, să nimerească cu gâtul în jugul cu o singură gaură.’

‚Exact atât de rare sunt șansele ca cineva să se nască în starea umană.'”[2]

Iată o altă parabolă foarte sugestivă:

”Atunci Cel Binecuvântat, luând o firimitură de praf cu vârful unghiei, s-a adresat călugărilor: ‘Ce credeți? Care este mai mare: firimitura asta de praf pe care tocmai am luat-o de jos sau restul pământului?

Restul pământului este mult mai mare, Domnul nostru. Grăuntele ăsta de praf pe care Cel Binecuvântat l-a luat cu vârful unghiei sale e nimica toată, nu are nicio importanță și nu se compară cu restul pământului.

În același mod, o călugări, puține sunt ființele care, după ce pleacă din sfera de existență umană, se nasc din nou în trup uman. Mult mai multe sunt ființele care, după ce pleacă din sfera de existență umană se nasc în iad.’ […]

”Atunci Cel Binecuvântat, luând o firimitură de praf cu vârful unghiei, s-a adresat călugărilor: ‘Ce credeți? Care este mai mare: firimitura asta de praf pe care tocmai am luat-o de jos sau restul pământului?

Restul pământului este mult mai mare, Domnul nostru. Grăuntele ăsta de praf pe care Cel Binecuvântat l-a luat cu vârful unghiei sale e nimica toată, nu are nicio importanță și nu se compară cu restul pământului.

În același mod, o călugări, puține sunt ființele care, după ce pleacă din sfera de existență umană, se nasc din nou în trup uman. Mult mai multe sunt ființele care, după ce pleacă din sfera de existență umană se nasc în formă de animal sau în domeniul spiritelor flămânde.’ […]
 
În același mod, o călugări, puține sunt ființele care, după ce pleacă din sfera de existență a zeilor, se nasc din nou în trup de zeu. Mult mai multe sunt ființele care, după ce pleacă din sfera de existență a zeilor se nasc în iad, în formă de animal sau în domeniul spiritelor flămânde.
’ […]

În același mod, o călugări, puține sunt ființele care, după ce pleacă din sfera de existență a zeilor, se nasc din nou în trup de om. Mult mai multe sunt ființele care, după ce pleacă din sfera de existență a zeilor se nasc în iad, în formă de animal sau în domeniul spiritelor flămânde.’ […]’".[3]

Așa cum am văzut în cele două citate de mai sus, foarte puțini se nasc din nou în formă umană după ce mor iar numărul ființelor non-umane este mult mai mare decât cel al oamenilor. Putem verifica foarte ușor asta comparând insectele de pe planeta noastră cu oamenii. Chiar dacă am depășit deja șapte miliarde, insectele vor fi întotdeauna mai numeroase decât noi. De asemenea, stările de jos ale existenței (iaduri, zonele de existență ale spiritelor flămânde sau animalelor) primesc mai multe ființe decât planul uman. Când oamenii se focalizează pe activități motivate de ură creează imediat o conexiune karmică cu tărâmurile iadurilor, născându-se așadar, după moarte într-unul din ele. În același mod, este mult mai ușor să ne lăsăm dominați de lăcomie sau avariție și să deschidem poarta către domeniul spiritelor flămânde (preta) ori să devenim dominați de instincte și să renaștem în formă animală, decât să plantăm semințele karmice bune ale renașterii în lumea oamenilor.

Unii susțin ideea greșită că odată născut om, rămâi în stadiul de om pentru totdeauna sau continui să evoluezi până când atingi Nirvana sau Iluminarea supremă. Ei consideră așadar, că evoluția spirituală este o linie dreaptă de unde nu se poate retrograda. Însă aceasta este o gravă iluzie. Ceea ce fac ei de fapt, este să se mintă singuri proiectându-și propria dorință de a fi în siguranță și creându-și astfel o așa zisă ”zonă sigură” pentru mințile lor fricoase. Însă adevărul este că dacă ne uităm cu atenție la oamenii din jurul nostru și chiar la noi înșine, observăm că adeseori sentimente de ură, mândrie, gelozie, avariție, etc ies la suprafața minții noastre. Unii oameni chiar se comportă asemenea animalelor când e vorba de sexualitate, uitând orice morală pentru câteva ore de plăcere, sacrificând chiar o mulțime de bani pentru asta ori pentru mâncăruri copioase și băuturi fine. Mințile lor sunt focalizate exclusiv pe sex, mâncare și băutură, așa că în ce fel mai seamănă ei cu niște ființe umane? Unii au mereu un comportament plin de ură, ucigând și torturând alte ființe iar alții sunt preocupați doar de acumularea de bogății fără să dea un singur bănuț celor aflați în nevoie. Cum ar putea astfel de indivizi să mai fie numiți oameni? În timp ce trupurile lor se află încă în tărâmul uman, fluxul lor mental a început deja să semene cu animalele, cu locuitorii iadurilor sau cu spiritele flămânde, așa că din momentul în care cauza karmică a viețuirii în formă umană este epuizată (atunci când mor), conștiința lor va intra în mod automat și natural într-o formă (corp) și lume cu care rezonează. Nu este deloc greșit să afirmăm că un om care se comportă asemenea unui porc va deveni la un moment dat un porc și va trăi alături de porci.

            De asemenea, suferința care există în zonele de jos ale existenței, în special în iaduri sau tărâmul pretașilor (spiritelor flămânde) este prea mare în timp ce în zonele asurașilor (semi-zeilor) sau zeilor plăcerile sunt imense. În ambele cazuri este foarte greu sau chiar imposibil să te gândești la Dharma.

Imaginează-ți că ai febră foarte mare și diaree iar eu te chem la templu. Poți să vi cu adevărat? Poți veni aici, să stai relaxat și să asculți cu o minte atentă și receptivă?
Acum imaginează-ți acea suferință multiplicată de miliarde de ori, că trupul tău e ars, fiert, înghețat ori că ai o foame și sete imposibil de satisfăcut asemenea ființelor din iaduri sau spiritelor flămânde. De asemenea, imaginează-te un animal vânat sau crescut pentru carnea ta, trăind mereu cu frica de a fi ucis sau presat să ucizi pentru a mânca. Imaginează-ți că ești mereu condus de instincte și cu mintea unui copil, asemenea unui animal. Cum ai putea să te concentrezi pe înțelegerea și practicarea Dharmei în acea stare?
            . 
Apoi imaginează-ți că după mulți ani de sărăcie și lipsuri îți petreci o săptămână cu cea mai frumoasă femeie din lume, într-o stațiune de lux făcută special pentru tine cu mâncăruri și băuturi dintre cele mai bune și unde tot ceea ce îți dorești îți este adus imediat. Imaginează-ți că exact atunci te chem la templu să asculți Dharma. Ești sigur că vei veni? Acum imaginează-ți acele plăceri multiplicate de miliarde de ori și că durează sute de mii de ani, intoxicându-ți mintea și trupul.

Cât este de ușor să uiți Dharma în astfel de condiții beatifice și cât de dureros va fi pentru acel zeu (sau zeiță) când i se apropie sfârșitul vieții și devine conștient că energia karmică ce l-a propulsat în acea zonă de existență este epuizată, urmând să cadă înapoi  în zonele de jos ale existenței.
Știm din textele sacre că unii zei și chiar spirite puternice sunt convertite la buddhism și practică Dharma, acționând ca protectori neiluminați ai învățăturii și discipolilor, însă cei care se lasă duși de plăcerile imense ale zonei lor de existență sunt mult mai numeroși și de aceea, Dharma rămâne destul de nepracticată în lumile lor.

Spre deosebire de zonele de sus ori de jos ale existenței, în lumea oamenilor suferințele și plăcerile sunt mult mai echilibrate. Aici nu există atât de multă suferință precum în iaduri, în zonele spiritelor flămânde sau ale animalelor  și nici atâta plăcere exgerată precum în tărâmurile asurașilor și zeilor.

Totuși, de ce este viața în formă umană atât de greu de obținut? Deoarece este nevoie de cauze karmice foarte bune pentru asta. Nașterea în formă umană este efectul acumulării unei mari cantități de merite în viețile trecute prin efortul de a urma preceptele și atitudinea altruistă față de ceilalți. Așadar, înseamnă că uneori, într-una sau mai multe vieți trecute am cultivat astfel de  acțiuni merituoase iar acum, printr-o combinație a acelor cauze și diverse condiții favorabile ne-am născut oameni. Cu toate acestea, am plantat și plantăm în continuare diverse alte tipuri de semințe karmice, unele fiind rele sau egocentrice și care de asemenea, trebuie să se manifeste și să ducă la alte renașteri viitoare. Așadar, karma nu este de un singur tip sau de o singură culoare, ci mai multe, combinându-se în diverse variante de cauze bune, rele sau neutre iar noi nu știm niciodată ce se poate  manifesta la sfârșitul acestei vieți sau în timpul ei. Deoarece suntem nesiguri de viitoarea noastră renaștere   
trebuie să folosim la maxim această viață omenească pentru a intra în stadiul de non-retrogresiune[4], adică a celor asigurați de nașterea în Tărâmul Pur prin credința în Buddha Amida.

            Deși folosim cuvintele ”prețioasa naștere în formă umană”,  asta nu înseamnă că orice viață în formă umană este benefică din punct de vedere buddhist. A te naște în trup de om dar a-ți petrece viața concentrat doar pe mâncare, băutură, satisfacerea dorințelor senzuale sau pentru a căuta faimă și bogății fără a te gândi deloc la Dharma, nu poate fi considerată o prețioasă naștere în formă umană, ci din contră,  o irosire a acestei șanse. De asemenea, a avea un handicap fizic sau mental sever (facultăți fizice sau mentale incomplete) care nu permite auzirea și înțelegerea Dharmei, a trăi într-un loc fără condițiile necesare întâlnirii Dharmei sau a urma viziuni greșite și religii nebuddhiste nu poate fi considerată o prețioasă naștere în formă umană.

Se spune că există opt libertăți și zece avantaje ale unei vieți umane prețioase, adică ale unei vieți umane dedicate Dharmei. Cele opt libertăți reprezintă absența celor opt stări în care nu există aproape nicio oportunitate de a practica Dharma: 1) iadurile, 2) preta (spiritele flămânde), 3) animalele, 4) zeii care trăiesc foarte mult, 5) țările sau ținuturile unde nu există Dharma, 6) facultăți fizice sau mentale incomplete, 7 absența viziunilor greșite și 8) a nu te naște într-o stare de existență sau univers în care Buddha nu a apărut.

Așa cum am explicat mai devreme, dacă te-ai naște în zonele de jos ale existenței (iaduri, preta, animale) ai suferi de căldură imensă, frig, foame, sete, ai fi vânat și ucis pentru carne iar dacă te-ai naște în zonele de sus ale existenței (asura și zei) ai fi intoxicat de atâtea plăceri. Facultăți incomplete înseamnă să ai un handicap fizic sau mental sever ceea ce ar face imposibilă ori serios limitată înțelegerea Dharmei. De asemenea, a fi sănătos dar a adera la viziuni greșite de genul nihilismului - doar materia există, ateism, a nega existența reală a lui BuddhaAmida și a Tărâmului Pur, etc, sau eternalismului – credința într-un zeu suprem (sau în alte figuri divine dinafara buddhismului), sunt obstacole de netrecut în practica Dharmei și în a-ți împlini viața în formă umană. Nu în ultimul rând, a te naște om într-un univers sau o lume în care niciun Buddha nu a venit încă (asemenea lui Shakyamuni) este inutilă deoarece nu ai putea întâlni Dharma iar viața ta umană nu ar avea niciun sens. Este la fel cu a trăi într-o țară unde nu există nicio șansă de a asculta Dharma.

Cele zece avantaje sunt: 1) un Buddha a venit în lume, 2) a propovăduit Dharma, 3) învățăturile Dharma au supraviețuit, 4) există adepți ai Dharmei, 5) există condiții favorabile ascultării Dharmei, 6) a te naște în formă umană, 7) a te naște într-o zonă unde Dharma este disponibilă, 8) a te naște cu facultățile fizice și mentale intacte, 9) a avea o predispoziție karmică de a căuta sensul vieții și împlinirea spirituală, 10) a avea credință în sutre sau în cuvintele lui Buddha.

În cazul nostru, Buddha Shakyamuni a venit în această lume și a propovăduit multe porți Dharma, dintre care învățătura despre salvarea necondiționată a lui Buddha Amida (Amida Dharma) este cea mai importantă. Această Amida Dharma a fost transmisă de mulți maeștri, învățători și adepți laici din trecut și prezent iar noi o acceptăm acum în credință. De asemenea, chiar dacă există multe locuri în care se predau viziuni greșite, se pot încă găsi temple sau dojouri unde adevărata Amida Dharma este prezentă. Să fim așadar, recunoscători că trăim o viață de om într-un loc unde există Amida Dharma, o putem asculta cu organele de auz, citii cu ochii, înțelege cu mintea, pune întrebări pentru a risipii îndoielile și putem primi credința în inimile noastre.

De asemenea, dacă nu simțim nevoia unei căutări și împliniri spirituale, nu avem cum să ajungem în cel mai important moment al vieții noastre când întâlnim Amida Dharma și ne încredem în ea. Chiar dacă unii dintre noi am încercat și schimbat mai multe căi religioase până am descoperit Dharma și ne-am încrezut în ea, faptul că am rămas serioși în căutările noastre a creat mai multe cauze karmice care ne-au dus din ce în ce mai aproape de adevărata învățătură despre Buddha Amida.
Una dintre cele mai importante caracteristici ale vieții umane este că durează foarte puțin în comparație cu viața zeilor, asurașilor și chiar a unor ființe din zonele de jos ale existenței. De exemplu, Maestrul Genshin a descris în Ojoyoshu faptul că, ”o sută de ani în termeni omenești sunt egali cu o zi și o noapte  în Cerul celor treizeci și trei de zei iar în această zonă de existență viața durează o mie de ani” sau că: ” o sută de ani în termeni omenești sunt egali cu o zi și o noapte  în Cerul celor treizeci și trei de zei iar în această zonă de existență viața durează o mie de ani, dar viața în cerul celor treizeci și trei de zei este echivalentă cu doar o zi și o noapte în acest iad[5] unde viața durează o mie de ani”.

De asemenea, în alte iaduri sau tărâmuri ale zeilor viața durează chiar și o kalpa întreagă! În comparație cu astfel de ființe care se bucură de plăceri imense ori suferă dureri imposibil de descris în cuvinte, viața umană este extrem de scurtă și impredictibilă, așa că trebuie să facem tot ceea ce putem cu ce avem la dispoziție și să ne concentrăm pe ascultarea Dharmei, să primim credința și să intrăm astfel în stadiul de non-retrogresiune, fiind siguri că aceasta este ultima noastră viață ca ființe samsarice:

”Este farte rar să te naști om
și dificil să întâlnești un Buddha în această lume;
greu este să atingi înțelepciunea credinței;
însă odată ce ai auzit Dharma, fi perseverent  în urmarea ei".[6]

- VA URMA-




[1] Bodhicharyavatara.
[2] Adaptare după Chiggala Sutta: The Hole (SN 56.48), translated from the Pali by Thanissaro Bhikkhu. Access to Insight (Legacy Edition), 1 July 2010, http://www.accesstoinsight.org/tipitaka/sn/sn56/sn56.048.than.html 
[3] Pansu Suttas: Dust (SN 56.102-113), translated from the Pali by Thanissaro Bhikkhu. Access to Insight (Legacy Edition), 10 December 2011, http://www.accesstoinsight.org/tipitaka/sn/sn56/sn56.102-113.than.html
[4] În exact momentul în care ne încredem în Buddha Amida, intrăm în stadiul de non-retrogresiune, adică indiferent ce ni s-ar întâmpla suntem asigurați de nașterea în Tărâmul Pur. Precum toate râurile ajung în ocean, toți cei care se încred în Amida se vor naște inevitabil în Tărâmul său Pur după moarte. De îndată ce ne încredem în Amida, nimic nu mai poate constitui un obstacol pentru nașterea acolo, nici măcar karma noastră negativă. De aceea, acest stadiu este numit de non-retrogresiune.
[5] Vom vedea la capitolul special dedicat iadurilor la care din ele se referă Maestrul Genshin.
[6] Shinran Shonin, Kyogyoshinsho – On Teaching, Practice, Faith, and Enlightenment, translated by Hisao Inagaki, Numata Center for Buddhist Translation and Research, Kyoto, 2003, p. 13


Niciun comentariu:

Cărţi prin poştă (distributie persoane private si biblioteci)

1. Toti cei care doresc sa primeasca acasa, pliante, carti, reviste, cd-uri si alte materiale informative pe care Amidaji şi Tariki Dojo Bucureşti le distribuie gratuit, pot trimite prin e-mail (josho_adrian@yahoo.com) adresa lor postala cu mentiunea "distributie gratuita".
Noi carti va vor fi trimise automat la fiecare noua aparitie editoriala, la adresa indicata de dumneavoastra, pana cand ma veti anunta ca nu mai doriti sa le primiti. Este o ocazie unica de a studia invatatura traditiei noastre, fara nici o cheltuiala din partea dv. Taxele postale sunt suportate de centrele mai sus amintite și de colaboratorii acestora, insa orice donatie este binevenita.

2. De asemenea, caut voluntari pentru intermediere donatii catre bibliotecile din tara. Daca doriti sa ma ajutati in efortul meu de a dona carti buddhiste tuturor bibliotecilor publice, contactati-ma pe adresa de mai sus. Nu este greu, trebuie doar sa faceti un drum pana la biblioteca din orasul vostru si sa lasati acolo niste exemplare trimise de mine.

Iata cateva din titlurile noastre in limba romana:

- CREDINTA SI NEMBUTSU IN BUDDHISMUL JODO SHINSHU, de Josho Adrian Cirlea
- ADEVĂRATA ÎNVĂȚĂTURĂ DESPRE BUDDHA AMIDA ȘI TĂRÂMUL PUR, de Josho Adrian Cirlea
- CALEA ACCEPTARII - COMENTARIU LA TANNISHO, de Josho Adrian Cirlea
- CELE 48 LEGĂMINTE ALE LUI BUDDHA AMIDA, de Josho Adrian Cirlea


- TEXTE CLASICE precum Tannisho (Plangere impotriva abaterilor de la adevaratul shinjin), Mattosho (Scrisorile Maestrului Shinran), Gobunsho (Scrisorile Maestrului Rennyo), Mica Sutra despre Buddha Amida, rostita de Buddha Shakyamuni
- Hrana Bodhisattvasilor (texte buddhiste clasice despre abtinerea de la carne) de Shabkar Tsogdruk Rangdrol

Video Of Day

Persoane interesate