 |
| Buddha în ipostaza de Învățător suprem al tuturor ființelor, inclusiv al zeilor. |
La
sfârșitul acestei prezentări aș dori să vorbesc de o categorie specială de
spirite flămânde, anume preta puternici care vor să domine alte ființe prin
religie.
Așa cum am explicat la începutul acestui
subcapitol dedicat lor, există mai multe tipuri de preta și nu toate sunt slabe
ori torturate de foame și sete fizică. Unii preta au puteri mari datorate
karmei bune din trecut (”aceste ființe
diferă mult una de alta, unele dintre ele având chiar puteri supranaturale și
glorie asemănătoare zeilor”[1] Maestrul
Vasubandhu), dar și o mare mândrie și
aroganță.
Dintre preta, categoria numită ”gyalpo” în
tibetană sunt cele mai puternice. ”Gyalpo” înseamnă ”rege” sau ”regal” și
indică diferiți lideri ai planului de existență al spiritelor flămânde la care
se referea și Vasubandhu în pasajul de mai sus. Se spune că în viața trecută
aceștia au fost practicanți serioși (nu neapărat buddhiști) care au acumulat
multe merite, însă nu au reușit să își depășească mândria și aroganța ori au
murit cu gânduri de ură și răzbunare, etc.
Vorbind la modul general, toți preta au
tendința de a-i influența pe ceilalți. Ele sunt dornice de atenție, ofrande,
etc, însă gyalpo au cea mai mare putere de a pune această dorință în acțiune.
Ei sunt maeștri ai înșelăciunii[2],
știu să se deghizeze în diverse moduri și chiar să ia aparența unor mari
învățători din trecut sau chiar a Buddhașilor și Bodhisattvașilor și le place
să ofere așa-zise ”învățături”.
Există multe povestiri despre practicanți
buddhiști avansați care au fost păcăliți de gyalpo. Această categorie de preta
poate de asemenea, să facă miracole și să ofere viziuni pentru a-i face pe
oamen să se încreadă în ei și să li se supună.
În opinia mea, religiile abrahamice sau
monoteiste (iudaism, creștinism, islam, etc) au drept cauză astfel de preta
puternici cu atitudine imperialistă. Toate aceste religii au fost fondate în
jurul unor viziuni, miracole, revelații și o figură ”divină” centrală
autoritară care pretinde supunere absolută din partea credincioșilor săi.
De exemplu, gelozia și violența ”zeului” din
vechiul testament este foarte clar exprimată în prima și a doua din cele zece
porunci, precum și în alte pasaje din
același text. Această poruncă este de asemenea, acceptată și în creștinism:
”Să
nu ai alţi dumnezei afară de mine.
Să nu-ţi
faci chip cioplit, nici vreo înfăţişare a lucrurilor care sunt sus în ceruri
sau jos pe pământ sau în apele mai de jos decât pământul. Să nu te
închini înaintea lor şi să nu le slujeşti, căci eu, Domnul Dumnezeul tău, sunt un Dumnezeu gelos,
care pedepsesc nelegiuirea părinţilor[3]
în copii până la al treilea şi la al patrulea neam al celor ce mă urăsc şi
mă îndur până la al miilea neam de cei ce mă iubesc şi păzesc poruncile
mele”.[4]
”Urmează
ceea ce Domnul tău ţi-a descoperit: nu este dumnezeu afară de el.
Îndepărtează-te de cei care îi fac semeni lui Dumnezeu!” (Coran, 6:106)
”Mai răi
decât dobitoacele înaintea lui Dumnezeu sunt cei care tăgăduiesc, căci ei nu
cred.[6]”
(Coran, 8:55)
”Muhammad
este trimisul lui Dumnezeu. Însoţitorii săi sunt aprigi[7]
cu tăgăduitorii (necredincioșii) și blânzi între ei.”
(Coran,
48:29)
”Cel care nu crede în Dumnezeu şi în trimisul său, să ştie că am pregătit un foc tăgăduitorilor
(necredincioșilor)![8]
A lui
Dumnezeu este împărăţia cerurilor şi a pământului. El iartă cui voieşte şi
osândeşte pe cine voieşte[9].
(Coran,
48:13-14)
”Domnul
tău a dezvăluit îngerilor: “Eu sunt cu voi. Întăriţi-i pe cei care cred şi eu voi arunca groaza în inimile celor care
tăgăduiesc (nu au credință). Zdrobiţi-le grumazurile, zdrobiţi-le fiece deget.”[10]
(Coran, 8:12)
”Războiţi-vă cu cei care nu cred în Dumnezeu
şi în ziua de apoi, cu cei care nu socot oprit ceea ce Dumnezeu şi trimisul său
au oprit, cu cei care nu ţin Legea Adevărată dintre cei cărora li s-a dat
Cartea (creștini și evrei). Războiţi-vă
cu ei până vor plăti tributul cu mâna lor după ce au fost umiliţi.” (Coran,
9:29)
”O,
Profetule! Războieşte-te cu tăgăduitorii
(necredincioșii) şi cu făţarnicii. Fii crunt cu ei! Limanul lor va fi
Gheena (iadul)! Urâtă devenire!” (Coran, 9:73)
Așa cum vedem foarte limpede în citatele de
mai sus, un astfel de ”dumnezeu” NU poate fi o ființă iluminată, ci o persoană
dominată de gelozie, frustrare și mânie, care oferă așa-zisa lui ”iubire” doar
celor care îl iubesc și i se supun, pedepsind necredința părinților până la a
treia sau a patra generație! De asemenea, în cazul Coranului își încurajează
credincioșii să fie duri și agresivi cu cei care aleg să creadă în altcineva,
el însuși privindu-i pe necredincioși ca fiind inferiori animalelor (”mai răi
decât dobitoacele”) și obiectul terorii sale (”voi arunca groaza în inimile celor care tăgăduiesc”). Cu
siguranță că o astfel de ființă va cădea și mai mult în zonele de jos ale
existenței, ajungând chiar în iaduri, după ce viața sa ca gyalpo sau preta
puternic se va sfârși.
Vedem foarte clar diferența dintre astfel de
spirite mânioase, dominate de foamea de atenție și un Buddha care are
Compasiune nediscriminatoare față de toate fințele (inclusiv față de astfel de
spirite frustrate), indiferent dacă acestea acceptă sau nu învățătura lui! Un
Buddha nu are nevoie de atenția sau venerarea celorlalți[11],
fiind suficient sie însuși și nu este afectat cu nimic dacă ființele îl iubesc
sau îl disprețuiesc. Lauda sau critica nu îl influențează. Tot ceea ce face
pentru ființele neiluminate provine din Înțelepciunea și Compasiunea lui infinită în care nu există nicio urmă de ego:
”Buddha
din cele zece direcții se gândesc plini de compasiune la ființele sensibile
asemenea unei mame care se gândește la copilul său."[12]
De asemenea, cum încearcă toți Buddha să ne
convingă să ne încredem în Buddha Amida? În mod clar, nu prin forță sau
teroare, nu prin amenințări că ne vor distruge pe noi și copii noștri până la a
treia sau a patra generație:
”Shakyamuni[13]
și toți ceilalți Buddha
sunt cu
adevărat părinții noștri cei plini de compasiune.
Prin diferite metode iubitoare ei ne ajută să se trezească
în noi credința supremă care este adevărată și reală."[14]
Bineînțeles că nimic bun nu poate răsări din
credința în niște spirite neiluminate, geloase și răzbunătoare, indiferent dacă
învățăturile asociate cu ei conțin și câteva elemente bune[15].
Din contră, refugiul în Buddha Amida, aflat
dincolo de iluzie și nevoia de atenție, precum și dincolo de nașterile și
morțile repetate, ne va duce la Iluminarea supremă.
Preta puternici (și adepții lor) au propria
evoluție spirituală, unii dintre ei pot fi chiar mai buni decât alții, însă niciunul
nu este iluminat și nu a scăpat de sclavia celor trei otrăvuri: ignoranță
(iluzie), lăcomie/atașament și aversiune/furie. Așadar, trebuie să fim deosebit
de atenți cui îi acordăm credința noastră, deoarece efectul este similar cu
cauza. Dacă ne refugiem în spirite samsarice (neiluminate), indiferent cât de
puternice ar fi acestea, nu vom scăpa niciodată de samsara, însă dacă ne
refugiem în Buddhași, și mai ales dacă ne refugiem în Buddha Amida, vom atinge
noi înșine Buddheitatea.
Toate
religiile monoteiste cred în existența unui zeu creator. Însă această credință
este contrară învățăturii lui Buddha în conformitate cu care ființele neiluminate sunt cauza karmică a existenței tărâmurilor samsarice. Karma
noastră individuală și colectivă a manifestat tărâmurile, lumile și
universurile în care ne aflăm, asemenea visului manifestat de noi în timpul
nopții și care este, de fapt, manifestarea în forme și activități nocturne a
gândurilor și faptelor din timpul zilei. Samsara este așadar, visul nostru
comun din care trebuie să ne trezim prin urmarea căii (învățătura lui Buddha)
ce duce la Trezire sau Iluminare[16].
Spre deosebire de noi, ființele iluminate (Buddhașii) manifestă în mod natural tărâmuri
pure sau tărâmuri iluminate. Dacă un așa-zis ”zeu-suprem” a creat o lume ca a
noastră înseamnă că este neiluminat, deoarece dacă era Iluminat această lume ar
fi fost perfectă și locuită de ființe perfect iluminate. Buddha Amida (și orice
Buddha”) nu pretinde că ar fi creat această lume samsarică, ci doar Tărâmul său
Pur (Sukhavati) unde a jurat că va duce toate fiinele neiluminate (samsarice)
și le va ajuta să atingă eliberarea finală (Iluminarea/Buddheitatea/Nirvana).
Oricine pretinde că este creatorul și
proprietarul acestei lumi sau al oricărei lumi samsarice dă dovadă de aroganță
și foame de putere – o caracteristică deseori întâlnită la unii zei și în mod
special la unii preta puternici care să nu uităm că sunt de fapt, spirite
flămânde, însă flămânde nu de hrană, ci de atenție și putere. Gyalpo, asemenea
oricărui preta, sunt în strânsă legătură cu planul omenesc de existență și ca
și aceștia se simt incompleți însă unii dintre ei își caută împlinirea în
dorința de putere și atenție. Atitudinea unor astfel de preta puternici dar și
a unor zei este una imperialistă, adică să vor primească venerația și supunerea
a cât mai multe ființe cu putință. Am dat într-o altă carte exemplul lui Baka Brahma, zeul care fusese înșelat de Mara să creadă că este ”Cuceritorul de necucerit, Atotștiutorul, Atotputernicul, Domnul Zeu,
Făcătorul, Creatorul, Conducătorul suprem, Hirotonisitorul, Tatăl a tot ceea ce
este și va fi” dar a fost corectat de Buddha Shakyamuni.[17]
Așa cum vedem însă din textele sacre ființele
cu tendințe imperialiste nu sunt doar zei ci mai ales preta puternici. În
opinia mea, majoritatea zeilor care trăiesc dincolo de sfera umană de existență
sunt mult mai interesați să se bucure de viețile lor extrem de lungi și pline
de plăceri decât să își bată capul cu noi. De aceea, cred că preta, al căror
plan de existență se intersectează mult mai mult cu al nostru, putând primi
hrană sau diverse substanțe din partea noastră[18],
sunt automat foarte interesați de noi.
În concluzie, trebuie să fim atenți la această
categorie de preta care vor să ne domine prin religie și să facem așa cum ne-a
sfătuit Buddha Shakyamuni:
“Cei care se refugiază cu adevărat şi din
toată inima, eliberându-se de toate ataşamentele iluzorii şi de preocupările
legate de momente favorabile sau nefavorabile, să nu îşi caute niciodată refugiul în spirite ori în învăţături nebuddhiste”[19]
”Refugiați-vă voi înșivă în Buddha, refugiați-vă în
Dharma, refugiați-vă în Sangha[20].
Nu slujiți alte învățături, nu-i
venerați pe zei, nu faceți altare spiritelor, nu vă bazați pe zile
norocoase.’”[21]
[1] AbhidharmakoSabhasyam,
English translation by Leo M. Pruden; Berkeley, Calif, Asian
Humanities Press, 1991; vol 2, p. 460
[2] Cu toate acestea, nu toți gyalpo manifestă o tendință negativă și
imperialistă. Există unii gyalpo care sunt ineresați de Dharma, însă deoarece
au un caracter inconstant iar mândria și furia sunt caracteristici importante,
pot fi ușor jgniți și manipulați de marași.
[3] În mod clar, aici ”nelegiuirea părinților” este necredința lor, faptul
că au avut alți dumnezei înafară de el. Din cauza acestei necredințe sunt
pedepsiți și copii, până la al treilea sau al patrulea neam.
[4] Biblia,
Traducerea Dumitru Cornilescu, 1924, ediția revizuită în 2016, https://biblia.resursecrestine.ro
[5] Citatele următoare din Coran sunt copiate din ediția Coran Arab – Român online, Traduerea
Obedeya Dorin David Aurel Ben Aharon Cohen a treia după traducerea comună
cu George Grigore; https://sites.google.com/site/coranarabromanonline
[6] Cei care urmează alte religii în afara islamului sunt considerați
inferiori animalelor.
[7] Duri și agresivi cu cei care nu cred în Islam.
[8] În opinia Islamului, necredincioșii ajung în iad.
[9] Aici se neagă legea karmei, a cauzei și efectului. Totul depinde de
voința arbitrară a unui așa-zis ”zeu suprem”.
[10] Unul din multele îndemnuri către îngrozirea și uciderea
necredincioșilor care se găsesc în Islam. Vezi de asemenea, viața profetului
Muhammad, considerat musulmanul perfect,
plină de teroare, violuri și crime. Frica este întotdeauna metoda folosită de
demoni sau de cei amăgiți de demoni.
[11] A venera un Buddha este benefic din punct de vedere karmic pentru
ființele neiluminate iar nu pentru Buddha însuși care nu depinde de nimic.
[13] Buddha istoric.
[14] Shinran Shonin, Hymn of the
Two Gateways of Entrance and Emergence, The Collected Works of Shinran, Shin Buddhism Translation Series,
Jodo Shinshu Hongwanji-ha, Kyoto, 1997, p.629
[15] Deși obiectul credinței acestor religii este fals și sunt pline de diverse
viziuni greșite, unele din învățăturile lor morale pot fi utile oricui.
[16] Vezi capitolul ”Câteva explicații buddhiste despre originea și existența universului” din cartea mea, Adevărata
învățătură despre Buddha Amida și Tărâmul Pur, The Corporate Body of the
Buddha Educational Foundation, Taiwan, 2016, p.24
[17] Vezi capitolul ”Buddha Dharma nu recunoaște existența unui zeu suprem și creator al lumii” din cartea mea, Adevărata
învățătură despre Buddha Amida și Tărâmul Pur, The Corporate Body of the
Buddha Educational Foundation, Taiwan, 2016, p.13
[18] Din câte știm, atât iudaismul cât și islamul sunt religii care au
practicat și încă practică sacrificiul de sânge. Toată carnea ”halal” pe care o
mănâncă un musulman credincios trebuie să provină de la animale care au fost
mai întâi sacrificate după un anumit ritual în care se invocă numele lui Allah.
Doar un preta ar putea fi interesat de un astfel de sacrificiu sângeros în timp
ce un zeu ar fi chiar scârbit de așa ceva. De asemenea, menționez că
sacrificiile sunt prezente în vechiul testament care este acceptat de creștinism, deși acesta a renunțat la
sacrificii, păstrând însă același ”dumnezeu” care este și tatăl lui Iisus și
care primea sacrificii de animale. Același ”dumnezeu” care specifică faptul că
e un dumnezeu gelos și pedepsește necredința părinților prin copii lor până la
a treia sau a patra generație.
[19] Shinran a citat acest pasaj din Sutra
celor zece roţi ale lui Ksitigarbha în
Kyogyoshinsho, cap VI
Kyogyoshinsho
- The Collected Works of Shinran, Shin Buddhism Translation Series, Jodo Shinshu Hongwanji-ha, Kyoto,
1997, p.273
[20] Cele trei refugii în Buddha, Dharma și Sangha. Pentru o explicație
detaliată a acestor refugii, vezi capitolul ”Înțelesul celor trei refugii în
buddhismul Jodo Shinshu” din cartea mea Credință
și Nembutsu în budhismul Jodo Shinshu, The Corporate Body of Buddha Educational
Foundation, Taiwan, 2019, p.217
[21] Sutra Samadhiului prezenței tuturor
Buddha, citată de Shinran Shonin în Kyogyoshinsho,
cap VI, Kyogyoshinsho - The Collected Works of Shinran,
Shin Buddhism Translation Series, Jodo Shinshu Hongwanji-ha, Kyoto, 1997, p.255
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu