Dojo kai – reguli de comportament în dojo sau templu

- valabile în toate dojourile şi templele buddhiste Jodo Shinshu din România-

1. Când intraţi în dojo sau templu abandonaţi toate grijile şi preocupările lumeşti. 
Orice discuţie în afara Dharmei[2] este interzisă.

 2. Scopul prezenţei la dojo sau templu este înţelegerea Dharmei Jodo Shinshu şi primirea credinţei în Buddha Amida. [3]. Aici nu se discută despre alte religii. Numai Dharma Jodo Shinshu este promovată la dojo/templu.

3. Când intraţi în dojo/templu renunţaţi la orice prejudecăţi legate de rasă, etnie, naţionalitate, sex, condiţii sociale, înfăţişare exterioară, opinii politice etc. Înaintea lui Buddha suntem cu toţii egali.

Nimeni nu are voie să critice ori să desconsidere pe cineva în funcţie de viaţa lui/ei personală. 

4. La dojo/templu nu vor exista niciodată taxe pentru activităţile desfăşurate. Dharma nu este 
proprietatea nimănui şi nu poate fi vândută sau cumpărată. Nu sunt acceptate decât donaţii. Dacă există materiale pentru vânzare se va face tot posibilul ca variante gratuite să fie întotdeauna la dispoziţia celor care nu îşi permit ori nu doresc să le cumpere.

5. La dojo/templu se urmează întocmai instrucţiunile şi sarcinile oferite de reprezentantul oficial

care este singurul factor de decizie în ceea ce priveşte chestiunile doctrinare, de practică şi organizare. Nimeni nu poate preda public Dharma fără autorizaţia învăţătorului templului/dojoului.

6. În dojo/templu nu se predă altceva decât învăţătura buddhistă Jodo Shinshu în exact forma 

în care aceasta a fost prezentată în textele sacre din canonul şcolii noastre[4]. 
Cei care distorsionează învăţătura sau răspândesc învăţături false, care nu sunt prezente în textele canonice, nu au acces în dojo sau templu. Această regulă se aplică inclusiv preoţilor/învăţătorilor vizitatori.

7. În biblioteca sau librăria dojoului, secţiunea Jodo Shinshu, nu sunt prezente pentru a fi promovate şi recomandate cititorilor decât texte sacre din canonul şcolii noastre ori cărţi ce nu contravin acestora. Nici o carte care neagă învăţătura conţinută  în textele canonice, o deteriorează, modifică sau adaugă ceva ce nu este prezent în aceste texte, nu va avea acces în biblioteca sau librăria dojoului.
De asemenea, autorii acestora nu vor fi niciodată promovaţi, traduşi sau invitati la dojo/templu.

8. Numai cei autorizaţi de învăţătorul dojoului/templului pot lucra la traduceri oficiale.

9. În dojo/templu se recită doar nembutsu[5] şi imnurile buddhiste.

10. Consumul de carne şi alcool este strict interzis la întâlnirile Dharma de la dojo sau templu[6].

11. Veniţi cu cel puţin 10-15 minute înainte de începerea slujbei religioase şi mai devreme dacă aveţi anumite responsabilităţi.

12. Îmbrăcaţi-vă curat. Evitaţi mirosurile neplăcute sau exagerate.

13. Păstraţi simplitatea şi decenţa în vestimentaţie. Dojoul/templul nu este un podium pentru exagerări vestimentare. Tot ce are valoare în social, în dojo nu are nici una, de aceea, nu folosiţi prea multe decoraţii exterioare. Femeile şi bărbaţii vor trebui să evite orice fel de haine care dezvelesc prea mult corpul.

Toţi membrii comunităţii, oaspeţii, vizitatorii, indiferent că sunt preoţi sau laici, vor fi informaţi despre aceste reguli şi le vor observa în litera şi spiritul lor. Cine nu este dispus să le respecte nu are acces la dojo sau templu. Cel care veghează la respectarea acestor reguli şi sancţionează încălcarea lor este preotul ori învăţătorul dojoului/templului sau reprezentantul numit de acesta.

---

[1] Cuvântul „dojo” se traduce prin „loc al căii” şi reprezintă o locuinţă obişnuită transformată ocazional pentru întâlnirile Dharma. Un templu este un loc permanent de predare a Dharmei. 

[2] Dharma este învăţătura buddhistă.

[3] Termenul Jodo Shinshu înseamnă: „Adevărata învăţătură a şcolii Tărâmului Pur” şi reprezintă tradiţia buddhistă  înfiinţată în Japonia de Shinran Shonin (1173-1262).  Este foarte des folosită prescurtarea Shin. 

[4] Textele canonice cuprind scrieri precum Cele Trei Sutre ale Tărâmului Pur, Scrisorile lui Shinran (Mattosho), Scrisorile lui Rennyo (Gobunsho), Imnurile lui Shinran (wasan), etc. Istoria lui Amida este povestită de Buddha Shakyamuni în Marea Sutră despre Buddha Amida.

[5] Nembutsu este rostirea Numelui lui Buddha Amida în formula „Namo Amida Butsu”. „Namo” înseamnă „mă refugiez în” dar şi „omagiu/slavă lui”. „Butsu” înseamnă „Buddha”. Aşadar, „Mă refugiez în Buddha Amida/Slavă lui Buddha Amida”. În timpul recitării, nu este nicio problemă dacă  „tsu” de la sfârşitul lui „Butsu” nu se aude, de aceea în centrele noastre folosim de obicei formula „Namo Amida Bu”. În Japonia mulţi credincioşi folosesc fie „Namo Amida Bu”, fie prescurtarea „Namandabu”.

[6] Aceasta nu este o cerinţă ca adepţii Jodo Shinshu să fie vegetarieni în viaţa lor privată, dar dacă se întâlnesc în interiorul dojoului sau templului trebuie să se abţină de la carne şi alcool pe durata şederii lor.