Nu este nevoie să creăm nimic special în mintea noastră.
A rosti Namo Amida Bu cu credință înseamnă
să acceptăm că
tot ceea
ce este necesar salvării noastre depinde
în întregime de Buddha Amida.
|
Renunță la orice așteptări legate de ceea ce ar trebui să
simți în legătură cu shinjin (credința). Nu mai filosofa pe marginea credinței.
Încetează să mai aștepți lucruri speciale. Renunță la ideea că mintea ta va
deveni mai stabilă deoarece într-o bună zi vei avea credință. Chiar dacă nu
ești conștient încă de asta, ai ajuns să confunzi shinjin cu un fel de satori
(iluminare) mai mic și să aștepți miracole. Dar ce miracole ar putea crea o
minte neiluminată? Buddha Amida nu are absolut nicio așteptare de la tine și
îți oferă salvarea Lui fără nici un fel de condiție, așa că de ce îți creezi tu
singur obstacole și condiții în mintea ta despre cum ar trebui să fie shinjin?
În loc să îți imaginezi diverse lucruri despre shinjin ai
putea să te încrezi pur și simplu în Amida. Credința (shinjin) nu
presupune nicio stare specială a minții pe care ar trebui să o dezvolți în tine însuți. Ea nu este decât o
simplă încredere în Buddha Amida în ceea ce privește nașterea în Tărâmul Lui
Pur după moarte. Când primești credința intri așa cum ești, cu toate
imperfecțiunile tale, în stadiul celor asigurați de nașterea în Tărâmul Pur. Te
rog, nu uita - cauza salvării NU se află
în mintea și sentimentele tale, ci în Amida. De aceea, nu ar trebui să asociezi
sentimentele tale cu shinjin (credința). Chiar nu contează ce simți atât
timp cât te încrezi pur și simplu în Amida. Este treaba lui Amida să te
salveze, așa că nu are nici un rost să îți faci griji inutile.
Cât încă te afli în acest mediu neiluminat, el însuși
efectul karmei tale și a karmei comune (colective) a tuturor ființelor
neiluminate, nu ai cum să simți mereu lucruri extraordinare! Din cauză că
mintea ta nu este încă Mintea unui Buddha, chiar și dacă ai primi întotdeauna
tot ceea ce îți dorești, vei găsi mereu câte ceva pentru care să te
îngrijorezi, să fi trist, depresiv etc. Atât timp cât nu ești încă un Buddha,
stările bune vor alterna mereu cu stări proaste.
Tot ceea ce se întâmplă când primești credința este că
semința (sau cauza) nașterii în Tărâmul Pur este plantată în tine de către Buddha
Amida. Atunci devii conectat la Amida și la Tărâmul Său Pur unde vei ajunge
efectiv după ce legăturile cu trupul tău samsaric vor fi tăiate, în momentul morții. Spre deosebire de această lume unde totul conduce la și mai multe atașamente,
frici, iluzii și patimi oarbe, în Tărâmul Pur vei atinge în mod natural
Iluminarea supremă deoarece totul în
acel Tărâm este efectul Iluminării lui Amida și tot ceea ce se află acolo duce la Iluminare.
Așadar, dacă vrei cu
adevărat să simți lucruri speciale, așteaptă până când te naști în Tărâmul Pur,
după moarte. Acum doar încrede-te în Amida și renunță la orice fel de așteptare în
ceea ce privește mintea și sentimentele tale. Situația ta este asemănătoare
cu a unui om aflat în închisoare și care va fi eliberat în curând, însă până
când vine data eliberării este normal să aibă încă parte de suferințele și
limitările specifice vieții de pușcăriaș. Buddha Amida nu a avut niciodată de
la tine pretenția să acționezi, să simți ori să gândești asemenea unui om liber
atât timp cât încă ești prizonier în acest trup samsaric.
Namo Amida Bu
- fragment dintr-o scrisoare către un prieten -
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu