Mintea mea nu poate fi niciodată în pace. Din moment ce Buddha și eu acceptăm acest adevăr simplu Namo Amida Butsu apare în mod natural pe buzele mele. |
Sunt unii care confundă instabilitatea emoțională cu absența
credinței (shinjin) și speră că odată dobândită, credința le va oferi un fel de
permanentă stabilitate emoțională. Și totuși, este normal pentru ființele
neiluminate (iar cei care au credință rămân ființe neiluminate până la moarte
și nașterea în Tărâmul Pur) să aibă o oarecare instabilitate emoțională. Exact
din acest motiv, Buddha Amida ne îndeamnă să ne încredem în El iar nu în așa
zisele noastre puteri și ”realizări spirituale”. Cu adevărat, nimic stabil nu
poate fi dobândit de o minte neiluminată, mai ales Nirvana sau nașterea în
Tărâmul Pur.
Trebuie să ținem minte că shinjin sau credința nu duce la
dispariția dorințelor atât timp cât suntem încă în aceste trupuri samsarice.
Credința ne face să intrăm în stadiul de non-retrogresiune, ceea ce înseamnă că
oricât am fi de jos pe scala evoluției spirituale, vom atinge cu siguranță
Tărâmul Pur după moarte.
Așadar, o ființă neiluminată sau un om obișnuit care se
încrede în Buddha Amida, continuă să sufere atât timp cât se află încă în acest
trup. Pentru cineva care nu a atins încă Buddheitatea, agățarea este
întotdeauna prezentă și de aceea, suferința, insatisfacția și instabilitatea
emoțională vor apărea în mod natural, mai mult sau mai puțin, în funcție de
fiecare. Le spun mereu prietenilor mei Dharma - shinjin (credința în Buddha Amida) nu este satori (Iluminare)! Nici chiar un mic satori, cu atât mai mult un
satori extraordinar ce ar duce la absența dorințelor și la o permanentă
stabilitate emoțională.
Un credincios nu trebuie să simtă ori să trăiască lucruri
extraordinare pentru a se verifica dacă are sau nu credință. Credința este a ști, nu a trăi minuni.
A ști că ești salvat indiferent că simți sau nu simți nimic deosebit,
indiferent că ai sau nu experiențe mistice. Acesta este singurul aspect
neschimbabil din viața unui om care are credință - știe că este salvat de
Buddha Amida.
Bineînțeles, fiecare este diferit și de aceea, nu neg faptul
că unii pot schimba sau îmbunătăți diverse lucruri în viața lor personală
datorită bagajului karmic specific fiecăruia sau influenței lui Buddha Amida
asupra lor, însă nimic nu poate fi sigur atât timp cât suntem încă în aceste
trupuri samsarice iar dorința nu este definitiv eliminată din mintea noastră.
Unii au vieți mai ușoare decât ceilalți și mai puține probleme familiale, alții
au personalități puternice și pot rezista la multe greutăți ori sunt slabi și
abia fac față dificultăților de zi cu zi, etc. Cu toate acestea, Buddha Amida nu folosește nimic din
personalitățile noastre iluzorii și neiluminate pentru a ne salva. Salvarea
noastră depinde în întregime de meritele și puterea Lui infinită - exact din
acest motiv credința trebuie să fie 100% în El și de aceea nu trebuie să ne
îngrijorăm de astfel de lucruri precum ”instabilitate emoțională” sau diferite
iluzii și atașamente pe care le avem în noi înșine. Nu există nici un fel de
condiție impusă de Buddha Amida ca, după ce ne încredem în El, să simțim și
trăim ca și cum am fi deja iluminați/
Buddha Amida se concentrează în mod special pe cei care nu
se pot salva pe ei înșiși prin niciun fel de metodă și care, din cauza
atașamentelor puternice și patimilor oarbe, nu vor fi niciodată capabili să
aibă o permanentă stabilitate emoțională. Adevărul este că doar Buddhașii sunt
întotdeauna stabili din punct de vedere emoțional deoarece nu mai au niciun fel
de dorințe ori suișuri și coborâșuri sentimentale. Acestea fiind zise, haideți
să avem răbdare cu noi înșine și să nu mai visăm la perfecțiune până nu atingem
Buddheitatea în Tărâmul Pur al lui Amida.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu