”Honen a spus odată: ‚Motivul pentru care am fondat școala Jodo (Tărâmul Pur) a fost acela de a-i arăta omului obișnuit cum să atingă nașterea în adevăratul tărâm al împlinirii (hōdo) al lui Buddha. Potrivit școlii Tendai, omul obișnuit se poate naște în așa-numitul Tărâm Pur, dar acela este privit ca un loc inferior.
Mulți însă mi-au spus: ‚Cu siguranță poți promova metoda Nembutsu de a obține Ojo (nașterea în Tărâmul Pur) fără a înființa o nouă școală (confesiune buddhistă), însă faci asta din ambiție, pentru a te da superior celorlalți. Dacă noi, oamenii obișnuiți, putem atinge doar această naștere, ar trebui să fie suficient că ajungem astfel în tărâmul în care Buddha apare în corpul său temporar (provizoriu). De ce trebuie să vorbești despre nașterea lor în tărâmul împlinirii (centrul Tărâmului Pur) unde se află doar Buddhașii și cei mai înalți Bodhisattva?’
Există multe moduri de a interpreta învățătura Tărâmului Pur și Tărâmul Pur însuși, în funcție de diverse școli.[2] Totuși, atât Maestrul Honen cât și Maestrul Shinran au vrut ca oamenii obișnuiți să-l înțeleagă ca fiind locul Iluminării unde oricine poate renaște indiferent că este bun sau rău, înțelept sau idiot. În conformitate cu acești doi Maeștri, oamenii ca noi se pot naște direct în centrul Tărâmului Pur, numit de asemenea ”adevăratul Tărâm al recompensei” ori ”tărâmul împlinirii din Tărâmul Pur”, unde odată ajunși devenim imediat Buddhași. Alți Maeștri au considerat însă că ființele pline de patimi nu se pot naște decât într-un fel de Nirmanakaya a Tărâmului Pur și nu chiar în centrul acestuia (Sambhogakaya) unde se află Buddhașii și Bodhisattvașii Iluminați și unde numai cei virtuosi pot merge după moarte. Alții au considerat că Tărâmul Pur al lui Amida este doar un fel de tărâm Nirmanakaya (al adaptării/zonă provizorie) pentru oamenii obișnuiți.
Dintr-o zonă a elitelor spirituale cum îl înțelegeau mulți în acea vreme, Tărâmul Pur a ajuns să fie cunoscut, datorită acestor doi Maeștri, ca o țară unde oricine poate emigra dacă spun Numele lui Amida cu credință și își doresc să se nască acolo. În acel centru al Tărâmului Pur orice fost țăran sau analfabet poate vedea nu un Nirmanakaya sau corp temporar al lui Amida, ci pe Amida însuși în Trupul lui de Slavă (Sambhogakaya). Chiar și acum, după atâta timp noi, discipolii acestei din urmă ere, ne bucurăm de efectele revoluției spirituale a lui Honen Shonin.
În trecut, predecesorii lor erau supărați că Honen a curățat ușa spre Sukhavati pentru toți păcătoșii iar în vremea noastră sunt supărați că luăm existența lui Amida și a Tărâmului său Pur prea în serios și de aceea încearcă să introducă tone de rahaturi spirituale străine de școala noastră, numindu-l simbol, personaj fictiv sau metaforă și susținând că nașterea în Tărâmul Pur nu se atinge după moartea trupului fizic așa cum Shakyamuni, Honen, Shinran și Rennyo au propovăduit, ci ”aici și acum”. Logica simplă a salvării și a legămintelor lui Amida care menționează foarte clar calitățile iluminare ale celor născuți în Tărâmul Pur nu contează pentru acești erudiți aroganți care ignoră orice dovadă doctrinară pentru a-și promova reinterpretările lor ateiste și materialiste ale buddhismului Jodo Shinshu.
De asemenea, dacă nu aș fi început o ramură separată a Jodo Shinshu, Marea Sutră însăși unde Shakyamuni a spus istoria lui Amida ar fi prezentată ca o invenție ulterioară a unor călugări, doctrina generală despre renaștere și viața de după moarte ar fi fost de asemenea negată și nu în ultimul rând, dacă nu aș fi început o nouă ramură a buddhismului Jodo Shinshu, templele și centrele Dharma ar fi fost subjugate diverselor ideologii lumești și folosite nu pentru salvarea păcătoșilor, ci pentru promovarea răului și pacatului ca bun și frumos.
[1] Honen the Buddhist Saint - His Life and Teachings, volume II, compiled by imperial order, translation by Rev Ryugaku Ishizuka and Rev Harper Havelock Coates, The Society for the Publication of Sacred Books of the World, Kyoto, 1949, p. 188-189
[2] Voi explica la un moment dat, probabil într-o viitoare carte, diferențele dintre diverse interpretări ale Tărâmului Pur în școlile buddhiste din China și Japonia, altele decât Jodo Shinshu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu