Cele Trei Refugii sunt:
MĂ REFUGIEZ ÎN BUDDHA
MĂ REFUGIEZ ÎN DHARMA
Dhammam saranam gacchami (Namo kye Ho)
MĂ REFUGIEZ ÎN SANGHA
Sangham saranam gacchami (Namo kye So)
1) Înțelesul refugierii în Buddha
Ne refugiem în Buddha Amida care
este Buddha principal în Jodo Shinshu. Numai prin El atingem Buddheitatea
în Tărâmul Pur, acesta fiind singurul dintre toţi Buddha care a făcut Legământ
că va salva toate fiinţele, indiferent de capacităţile lor spirituale.
Refugiindu-ne în Amida, ne
refugiem automat și în Buddha Shakyamuni, onorându-l ca pe Învățătorul care
ne-a arătat calea Dharmei lui Amida (principalul motiv al apariției lui
Shakyamuni în această lume) precum și în toți Buddha din cele zece direcții
deoarece toți ne încurajează, ne învață și ne călăuzesc să ne încredem în
Buddha Amida.
Rennyo Shonin a spus:
”Când ne refugiem în Buddha
Amida, ne refugiem în toți Buddha”.[3]
Shinran Shonin a spus:
”Toți Buddha din cele zece
direcții, nenumărați precum nisipurile Gangelui,
Propovăduiesc această Dharma
(Amida Dharma/Legământul Principal) care este cea mai dificil de acceptat în
credință;
De dragul ființelor care
trăiesc în epoca rea a celor cinci pângăriri,
ei mărturisesc această
învățătură și protejează ființele care se refugiază în ea.”[4]
2) Înțelesul refugierii în Dharma
Aceasta înseamnă
că ne refugiem în Dharma despre Buddha Amida propovăduită deBuddha Shakyamuni şi explicată apoi de Maeştrii tradiţiei noastre, în mod
special de Shinran Shonin şi Rennyo Shonin. Este Dharma conţinută în textele
sacre Jodo Shinshu, anume în Cele Trei
Sutre ale Tărâmului Pur (în mod special Marea Sutră) şi comentarii. Alte cărți pot fi incluse în această categorie a Dharmei
doar dacă nu contrazic sutrele și comentariile Maeștrilor din tradiția noastră.
Refugiindu-ne în Dharma, respingem automat viziunile greșite şi opiniile
care contrazic aceste texte sacre. Respingem genul de viziuni greșite susţinute
de mulţi în epoca noastră, precum negarea renaşterii, a cauzei şi efectului
(legea karmei), sau ideile cum că Amida ar fi un simbol, metaforă, personaj fictiv, că Tărâmul Pur ar fi o stare de atins „aici şi acum”, etc[5]
A ne refugia în Dharma înseamnă că jurăm să punem Dharma mai presus de
opiniile şi ideile produse de mintea noastră neiluminată. Primim şi transmitem
celorlalţi numai învăţătura lăsată de Buddha Shakyamuni şi Maeştrii tradiţiei
noastre.
Toate învățăturile și practicile buddhiste autentice vin de la Buddha
Shakyamuni și alți Buddha, așadar ele sunt parte a moștenirii familiei (sangha)
noastre lărgite, meritând tot respectul și aprecierea noastră. Cu toate
acestea, noi urmăm exclusiv învățătura despre Buddha Amida și doar în ea ne
refugiem. De asemenea, nu amestecăm Dharma lui Buddha cu diverse sisteme
religioase din trecut sau prezent. Buddhismul este medicamentul prescris nouă
de Buddha, care este suprem între toți învățătorii celor trei lumi și am comite
o greșeală gravă dacă am amesteca învățătura Lui cu învățăturile altor căi.
Așadar, abandonăm toate învățăturile nebuddhiste și alegem Dharma lui Buddha. Apoi,
dintre toate învățăturile lui Buddha alegem exclusiv Nembutsul credinței în
Buddha Amida (Amida Dharma/Legământul Principal).
3) Înțelesul refugierii în Sangha
Aceasta înseamnă că
ne refugiem în cei care au primit credința (shinjin) în Buddha Amida în această
viață şi a căror viitoare naştere (după moarte) în Tărâmul Pur este asigurată. Refugiindu-ne în ei ne dorim să fim ca
ei, îi considerăm învățătorii noștri, tovarăşii noştri de drum, fraţii şi
surorile noastre întru Amida Dharma.
Cei care nu au încă shinjin (credință), să caute compania celor ferm
stabiliţi în credinţă, să asculte explicaţiile lor şi să îşi dorească să
primească ei înşişi credinţa.
Nu ne refugiem în cei cu viziuni greşite, adică viziuni ce nu sunt în
concordanţă cu învățăturile sutrelor şi comentariilor Maeștrilor.
Comunitatea (sangha) Jodo Shinshu este compusă numai din cei care acceptă
în întregime învăţătura din Cele Trei Sutre şi comentariile Maeştrilor, care au
primit shinjin (credința) ori aspiră cu sinceritate să primească shinjin. Cei
care nu au încă shinjin pot fi şi ei membri în sangha dacă aspiră cu
sinceritate către shinjin și acceptă ca fiind reală învăţătura celor trei sutre
şi comentariilor Maeștrilor. Cu toate acestea, obiectul refugiului nostru este sangha în aspectul ei de practicanţi cu
o credinţă stabilă (Arya Sangha). Când cei care nu au încă o credinţă
stabilă vor să fie membri în sangha Jodo Shinshu, ei se refugiază în sangha în
aspectul ei de persoane credincioase (Arya Sangha).
În buddhismul Mahayana termenul
Arya[6]
Sangha reprezintă sangha la nivelul ideal, adică toți discipolii lui Buddha,
laici sau ordinați, care au atins cel puțin primul stadiu din cele zece
stadii/nivele de bodhisattva (cele zece bhumi). Asta se face pentru a o
delimita de sangha în termeni generali, adică toți călugării și călugărițele
buddhiste. Însă, dacă ne uităm la primul din cele zece bhumi, observăm că
acesta e nimeni altul decât Stadiul Bucuriei (Marea Bucurie/ Skt. pramuditā),
numit și stadiul de nonretrogresiune, despre care Bodhisattva Nagarjuna spunea
în Discurs despre Cele Zece Stadii (Dasabhumikavibhasa)
că poate fi atins atât prin calea
practicii dificile, cât și prin calea practicii ușoare, adică a credinței în
Buddha Amida. Singura diferență este că pe calea practicii dificile acesta este
atins prin puterea personală (jiriki) iar pe calea practicii ușoare prin
Puterea lui Buddha Amida (Puterea Celuilalt/Tariki). Aceasta a fost întotdeauna
învățătura Jodo Shinshu iar Shinran Shonin a accentuat în mod special
importanța intrării în stadiul de nonretrogresiune (numit și stadiul celor
asigurați de Nirvana, stadiul celor definitiv asigurați etc) prin credința în
Buddha Amida.
Cei care intră în acest stadiu de nonretrogresiune prin
puterea personală și-au câștigat locul acolo prin propriile merite iar cei care
intră prin Puterea lui Buddha Amida se împărtășesc din meritele infinite pe
care acest Buddha le transferă în momentul în care se încred pentru prima oară
în El. Ambele categorii merită respectul nostru, deoarece ambele nu vor mai
retrograda niciodată de pe drumul către Eliberarea finală sau Nirvana. Însă, ca adepți Jodo Shinshu și credincioși ai
lui Buddha Amida, atunci când ne refugiem în Sangha ca parte a Celor Trei
Comori, facem asta doar în Arya Sangha a celor care au credință în Legământul
Principal al lui Amida, acesta fiind, pentru noi, cel mai înalt principiu și
adevăratul motiv al venirii lui Shakyamuni (Buddha istoric) în această lume. Așadar,
pentru noi, Arya Sangha este Sangha în aspectul ei de persoane cu o credință
stabilă (shinjin).
De asemenea, în cazul nostru, sangha în sensul obișnuit
reprezintă toți membrii, laici sau preoți, care nu sunt încă stabiliți în
credință dar care s-au refugiat în Cele Trei Comori și sunt hotărâți să asculte
profund Amida Dharma pentru a primi credința.
Amida Dharma este
învățătura pe care o alegem dintre diferitele porți Dharma pe care Buddha
Shakyamuni le-a propovăduit în timpul vieții sale, așa că e normal să ne
refugem în cei care urmează această metodă. Alți buddhiști sunt de
asemenea, frații și surorile noastre în sangha generală, deoarece toți suntem
discipolii aceluiași Buddha Shakyamuni, însă nu ne putem refugia decât în cei
care merg pe aceeași Cale cu noi.
Nu ne refugiem în practicanții puterii personale, indiferent
cât de evoluați ar fi, ci în cei care se încred total în Puterea lui Buddha
Amida, indiferent cât de jos ori de obișnuiți ar fi. Bineînțeles, nu doar
oamenii obișnuiți au credință în Buddha Amida, ci și ființe superioare, foarte
aproape de Iluminare. Dacă citim cu atenție Marea
Sutră observăm că mulți bodhisattva foarte avansați fac parte din Arya
Sangha a celor care se încred în Amida iar aceștia vin să se nască în Tărâmul
Pur din diverse lumi și universuri. Cu toate acestea, realizările personale nu au
nicio însemnătate pe Poarta Dharma a Legământului Principal, ci doar credința
(shinjin) este importantă.
Sangha este locul unde adevărata Dharma este prezentată şi transmisă pentru
ca noi să primim shinjin şi să devenim Buddhaşi în Tărâmul Pur. Numai în
transmiterea adevăratei Dharma, sangha are un înţeles. Dacă nu ne refugiem în Buddha
Amida cel viu şi adevărat, nu acceptăm Dharma despre El aşa cum a fost
propovăduită de Shakyamuni şi Maeştri, atunci nu există nicio sangha.
Întrebare: Cum ar trebui să-i privim pe ceilalţi buddhişti
care nu sunt adepţi Jodo Shinshu?
Răspuns: Toţi sunt discipolii lui Buddha Shakyamuni, doar
că urmează alte metode buddhiste decât noi. În conformitate cu instrucţiunile
Maestrului Rennyo conţinute în Scrisori, nu trebuie să îi dispreţuim pe
cei care urmează alte învăţături buddhiste decât nembutsul credinţei în Buddha
Amida. „Respectăm dar nu urmăm” este regula de aur pentru relaţiile cu alte
şcoli buddhiste şi adepţii lor.
Buddhiştii din toate şcolile sunt fraţi şi surori întru Dharma lui Buddha,
ca fii și fiice ale lui Shakyamuni și ai tuturor Buddha. Ei sunt parte
integrantă a familiei noastre buddhiste (sangha) lărgite alcătuită din toţi
buddhiştii, însă noi ne refugiem în mod specific în sangha celor cu credinţă în
Buddha Amida.
Avertisment împotriva
încălcării legămintelor de refugiu
Cele Trei Refugii sunt, aşa cum spune însuşi
termenul, „un refugiu”, dar şi un angajament, un legământ, un jurământ că de
acum înainte ne vom refugia mereu în Buddha Amida (și automat în toți Buddha),
vom asculta şi accepta Dharma despre El şi vom deveni persoane care se încred
în El.
Când spunem ”mă refugiez în Buddha”, înseamnă
exclusiv în Buddha, când spunem ”mă refugiez în Dharma”, înseamnă exclusiv în Dharma
iar când spunem ”mă refugiez în Sangha” înseamnă exclusiv în Sangha. Cele
trei refugii sunt legăminte (jurăminte) exclusive. Adeptul trebuie să
înceteze orice activități religioase nebuddhiste după ce a primit cele Trei Refugii.
Dacă se roagă unor divinități nebuddhiste, se angajează în practici nebuddhiste
și are învățători religioși nebuddhiști, încalcă automat legămintele de refugiu
și din acel moment nu se mai poate considera buddhist. Acest aspect este foarte
important.
Shinran Shonin nu a pus niciodată pe același nivel învățătura lui Buddha cu
învățăturile nebuddhiste, ci a făcut foarte clar diferența între ele:
”Eliberarea căilor
nebuddhiste este trecătoare; eliberarea căilor buddhiste este eternă.”[7]
”Cele nouăzeci și cinci de
învățături nebuddhiste[8]
pângăresc lumea;
Numai calea lui Buddha este
pură și curată.
Doar mergând înainte pe ea
și atingând Iluminarea putem să-i ajutăm pe ceilalți
în această casă arzând[9];
aceasta este lucrarea
naturală a Legământului.”[10]
Citând din lucrarea Trezirea Credinței,
Shinran a spus:
”Marașii[11]
și spiritele te pot face să atingi stări ale minții care seamănă într-o mică
măsură cu diferite samadhi[12],
însă acestea nu sunt realizări buddhiste și nici samadhi adevărate.”[13]
El a spus, de asemenea:
”Să știți că niciunul dintre
așa zisele samadhi ale învățătorilor nebuddhiști nu scapă de viziuni greșite,
atașamente, vanitate și aroganță.”[14]
Așadar, indiferent cât de impresionante ar fi așa zisele realizări ori ”samadhi”
ale căilor nebuddhiste, să nu ne lăsăm înșelați de ele deoarece nici una nu are
ca fundament adevărata realitate, ci diferite grade de iluzie. Din cauză că se
bazează pe zei ori spirite neiluminate sau pe propriile capacități mentale
limitate, niciunul dintre învățătorii nebuddhiști nu poate scăpa de viziuni
greșite. Un adevărat discipol al lui Amida, Shakyamuni și al tuturor Buddha nu
trebuie să accepte instrucțiuni religioase decât de la învățători buddhiști și
să nu urmeze niciodată învățături nebuddhiste.
Mulți contemporani ai lui Shinran, inclusiv călugări, nu au înțeles semnificația
celor Trei Refugii, aceștia fiind criticați adeseori în imnurile lui. Din
păcate, vedem un astfel de comportament și în zilele noastre, deoarece și noi
trăim în aceeași epocă a celor cinci pângăriri[15].
După ce buddhismul a venit în țările non-asiatice, mulți falși învățători care
și-au încălcat legămintele de refugiu au tolerat și chiar promovat diferite
elemente și credințe nebuddhiste în comunitățile pe care le păstoresc. Cât de
adevărat sună critica lui Shinran chiar și în timpurile noastre:
”Ca semn al creşterii celor cinci pângăriri,
toţi călugării şi laicii acestei epoci
se comportă în exterior asemenea adepţilor lui Buddha,
însă în inima lor cred în căile nebuddhiste.
Ce jalnic este faptul că laicii şi călugării
se preocupă de ‘momente norocoase’ şi ‘zile favorabile’!
Aducând cinstire zeilor din cer şi de pe pământ,
se angajează în divinaţie şi ritualuri de venerare.
Călugării nu sunt cu nimic diferiţi, în inimile lor, de nebuddhişti,
brahmani sau adepţi Nirgrantha;
deşi poartă întotdeauna robele lui Tathagata,
ei aduc cinstire tuturor zeilor şi spiritelor.
Ce jalnic este faptul că în zilele noastre
toţi călugării şi laicii din Japonia,
deşi urmează regulile buddhiste de comportament,
venerează zei şi spirite ale cerului şi pământului.”[16]
Shinran Shonin a insistat foarte mult în ultimul capitol din Kyogyoshinsho, citând multe sutre, pe
faptul că discipolii lui Buddha nu trebuie să se refugieze în învățături
nebuddhiste, să nu venereze divinități din afara buddhismului și să nu se
bazeze pe superstiții, zile norocoase, momente favorabile sau nefavorabile etc.
Iată câteva citate revelatoare:
”Aici, pe baza sutrelor, adevărul
este separat de minciună iar oamenii sunt avertizați împotriva învățăturilor
nebuddhiste care sunt greșite, false și rătăcitoare.
Nirvana sutra spune:
‚Cine se refugiază în Buddha,
să nu se mai refugieze în zei’.
Sutra Samadhiului prezenței tuturor
Buddha spune:
‚Refugiați-vă voi înșivă în Buddha,
refugiați-vă în Dharma, refugiați-vă în Sangha. Nu slujiți alte învățături, nu-i
venerați pe zei, nu faceți altare spiritelor, nu vă bazați pe zile norocoase.’”[17]
În capitolul opt, partea
întâi, din Sutra Marii Colecții ‘Matricea Lunii’, fascicolul cinci, se
menționează următoarele:
Buddha a spus: venerând Cele
Trei Comori nu veți crede în zei. Adoptând viziuni corecte, nu veți crede în
momente favorabile sau nefavorabile în funcție de anotimp, zile sau luni. Îndepărtându-vă
de vizunile extreme ale nihilismului și eternalismului, veți crede în legea cauzalității
(karmei).”[18]
Printre viziunile greșite combătute de buddhism se găsesc cele două extreme
ale nihilismului și eternalismului. Prima susține că doar lumea materială
există și neagă renașterea sau viața de după moarte iar a doua conține elemente
precum credința într-un zeu creator, etern, legiuitor și judecător al lumii[19].
Ambele viziuni neagă legea cauzei și a efectului (karmei) și nu trebuiesc
acceptate de discipolii buddhiști. Shinran a spus:
“Cei care se refugiază cu adevărat şi din toată
inima, eliberându-se de toate ataşamentele iluzorii şi de preocupările legate
de momente favorabile sau nefavorabile, să nu îşi caute niciodată refugiul în
spirite false ori în învăţături nebuddhiste”[20]
“Fiii cei buni şi fiicele bune[21] ale credinţei curate nu trebuie să îi
slujească niciodată pe zei până la sfârşitul vieţii lor”[22]
Auzind
instrucțiunile supreme de mai sus ale sutrelor și Maestrului fondator, trebuie
să le acceptăm din toată inima noastră și să nu deviem niciodată de la ele. Repet
ceea ce am spus anterior: Cele Trei Refugii
sunt legăminte (jurăminte) exclusive. Ne refugiem exclusiv în Buddha, în Dharma
și în Sangha. Nimic nu este mai presus de aceste Trei Comori.
Cei care au
credință adevărată în Buddha Amida vor accepta în mod natural aceste Trei Refugii
și vor fi în acord cu ele. Chiar și fără să citească explicațiile prezentate
aici, un adept Nembutsu le va urma de la sine.
Namo Amida Bu
[1] Recitarea refugiilor în limba Pali.
[2] Recitarea refugiilor în sino-japoneză.
[3] Rennyo
Shonin Ofumi: The Letters of Rennyo, translated from the Japanese (Taisho,
Volume 74, Number 2668) by Ann T. Rogers and Minor L. Rogers, Numata Center for
Buddhist Translation and Research, Berkeley, California, 1996,p.65
[4] Shinran
Shonin, Hymns of the Pure Land (Jodo
Wasan), The Collected Works of Shinran, Shin Buddhism Translation
Series, Jodo Shinshu Hongwanji-ha, Kyoto, 1997, p.347
[5] Vezi Adevărata Învățătură despre Buddha Amida și Tărâmul Pur, ediția pentru distribuție
gratuită, Corporate Body of the Buddha Educational Foundation (CBBEF), Taiwan,
2016, în care sunt explicate și contracarate majoritatea viziunilor greșite pe
care le respingem când ne refugiem în Amida Dharna.
[6] ”Arya”
este un termen frecvent folosit în Buddhism care se traduce prin ”nobil”,
”neobișnuit”, ”de preț”, ”valoros”, ”prețios”, etc.
[7] Nirvana Sutra citată de Shinran, Kyogyoshinsho, capitolul V, Kyogyoshinsho - The Collected Works of Shinran, Shin Buddhism Translation
Series, Jodo Shinshu Hongwanji-ha, Kyoto, 1997, p.182
[8] Shinran a explicat că prin expresia ”cele
nouăzeci și cinci de învățături nebuddhiste” nu a avut în vedere un număr fix, ci
doar faptul că învățăturile nebuddhiste se împart în multe categorii.
[9] Casa arzând este o reprezentare a
samsarei, a nașterilor și morților repetate însoțite de suferință.
[10] Shinran
Shonin, Hymns of the Dharma Ages, The Collected Works of Shinran,
Shin Buddhism Translation Series, Jodo Shinshu Hongwanji-ha, Kyoto, 1997, p.401
[11] Mara sunt o categorie de demoni celești
care pun obstacole în calea eliberării din samsara.
[12] Stări de concentrate a minții însoțite de
calm și beatitudine.
[13] Shinran
Shonin, Kyogyoshinsho, chapter VI, Kyogyoshinsho - The Collected Works of Shinran, Shin Buddhism Translation
Series, Jodo Shinshu Hongwanji-ha, Kyoto, 1997, p.275
[14] Shinran
Shonin, Kyogyoshinsho, chapter VI, Kyogyoshinsho - The Collected Works of Shinran, Shin Buddhism Translation
Series, Jodo Shinshu Hongwanji-ha, Kyoto, 1997, p.275
[15]
Cele cinci pângăriri sunt cele cinci semne de
decădere ale lumii în care trăim: 1. decăderea viziunilor, când concepţiile şi
ideile greşite devin predominante, 2. înmulţirea şi exaltarea patimilor
omeneşti asociată cu ridicarea lor în slăvi, 3. decăderea condiţiei umane, când
oamenii sunt în general nemulţumiti şi nefericiţi, 4. micşorarea duratei de
viaţă – în conformitate cu sutrele, atunci când viaţa omului este mai mica sau
aproape de o sută de ani, 5. înmulţirea războaielor şi a dezastrelor
naturale.
[16] Shinran
Shonin, Hymns of the Dharma Ages, The
Collected Works of Shinran, Shin Buddhism Translation Series, Jodo Shinshu
Hongwanji-ha, Kyoto, 1997, p.422-423
[17] Shinran
Shonin, Kyogyoshinsho, chapter VI, Kyogyoshinsho - The Collected Works of Shinran, Shin Buddhism Translation
Series, Jodo Shinshu Hongwanji-ha, Kyoto, 1997, p.255
[18] Shinran
Shonin, Kyogyoshinsho, chapter VI, Kyogyoshinsho - The
Collected Works of Shinran, Shin Buddhism Translation Series, Jodo
Shinshu Hongwanji-ha, Kyoto, 1997, p.259-260
[19] Vezi
primul capitol ”Adevărata învățătură despre Samsara” din cartea Adevărata învățătură despre Buddha Amida și Tărâmul
Pur, Corporate Body of the Buddha Educational Foundation, Taiwan, 2016, p.9-48
[20] Shinran a citat acest pasaj din Sutra celor zece roţi
ale lui Ksitigarbha în Kyogyoshinsho, cap VI
Kyogyoshinsho - The Collected Works of Shinran,
Shin Buddhism Translation Series, Jodo Shinshu Hongwanji-ha, Kyoto, 1997, p.273
[22] Shinran a citat acest pasaj din Sutra
legămintelor lui Buddha Vindecătorul în Kyogyoshinsho,
cap VI, Kyogyoshinsho - The Collected Works of Shinran,
Shin Buddhism Translation Series, Jodo Shinshu Hongwanji-ha, Kyoto, 1997, p.273
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.