”Adevăratul
discipol al lui Buddha înseamnă următoarele: ‘adevărat‘ în contradicție cu
fals și provizoriu. ‘Discipol’ înseamnă un discipol al lui Shakyamuni și al altor Buddha, adică practicantul care a atins credința
precum diamantul (shinjin). Deoarece este sigur că va atinge marea Nirvana cu
această credință și practică el este considerat un adevărat discipol al lui Buddha."[1].
Mă mir adeseori când văd atâția buddhiști din
zilele noastre cum își petrec timpul
prețios în trup uman încercând să obțină ceva despre care au toate șansele să nu
reușească, adică Iluminarea perfectă în această viață, când se pot încrede pur
și simplu în Buddha Amida, să meargă în Tărâmul său Pur după moarte și să să
atingă imediat Iluminarea acolo. Oare chiar este înțelept să ne folosim timpul
atât de scurt pe care îl avem la dispoziție în încercări inutile de a deveni un
Buddha în această viață, când tot ceea ce avem de făcut este să-l lăsăm pe Amida
să ne ducă în Tărâmul său iluminat unde nu există niciun fel de obstacol și
unde totul duce automat la Iluminare?
Devine foarte clar pentru mine de ce Shinran a
zis că toate practicile dificile bazate pe puterea personală (ezoterice sau
exoterice) sunt doar învățături provizorii pentru cei care nu pot urma
deocamdată calea simplă a credinței în Buddha Amida. Uneori, chiar și
practicanții avansați nu pot vedea cel mai ușor de înțeles adevăr. Deoarece
oamenii își complică mințile inutil le-au fost oferite practici și învățături
complicate pentru a-i menține focalizați pe Buddha Dharma până când vor deveni
la un moment dat deschiși către mesajul simplu al salvării oferite de Amida:
”încredeți-vă în mine, rostiți Numele meu și doriți-vă să vă nașteți în Tărâmul
meu” (Legământul Principal).
În conformitate cu al 17-lea Legământ, toți Buddha
vor spune Numele lui Amida, așadar toți Buddha, indiferent de practicile sau
învățăturile asociate lor, predau de fapt, Legământul Principal: ”încredeți-vă
în Amida, rostiți Numele lui și doriți-vă să vă nașteți în Tărâmul său Pur”. Durează
mai mult sau mai puțin până când discipolii și practicanții diverselor Porți Dharma
ajung să înțeleagă principala intenție a lui Shakyamuni și a tuturor Buddha,
însă când în sfârșit o vor înțelege, se vor încrede cu toții în Amida, vor
rosti Numele lui și își vor dori să se nască în Tărâmul său Pur.
Toți Buddha indică spre Legământul Principal
al lui Amida și toate tărâmurile Buddhașilor sunt conectate la Tărâmul său Pur.
Acesta este cel mai profund adevăr pe care puțini îl pot accepta. Aceia care
chiar îl acceptă sunt numiți discipoli
adevărați iar cei care nu-l pot primi încă sunt discipoli provizorii. Toți
practicanții care urmează diversele metode buddhiste ale căii puterii personale
(Calea Înțelepților) sau intră pe calea Tărâmului Pur dar nu se pot baza
exclusiv pe Puterea lui Buddha Amida[2]
sunt incluși în categoria discipolilor provizorii:
”Discipolii provizorii sunt practicanții
Căii Înțelepților și cei care practică virtuțile meditative sau nonmeditative
ale Căii Tărâmului Pur”.[3]
Discipolii falși sunt cei care urmează
practici și învățături nebuddhiste. Shinran a explicat:
”Discipolii falși sunt adepții celor șaizeci
și două de viziuni și ai celor nouăzeci și cinci de căi greșite.
Sutra Nirvanei
spune:
‘Cel mai Onorat din lume a
zis mereu că toți nebuddhiștii învață cele nouăzeci și cinci de învățături
greșite și cad în tărâmurile rele.’
Maestrul
templului Kuang-ming[4] a
spus:
‘Cele nouăzeci și cinci de
învățături greșite pângăresc lumea;
Îndemnându-ne să devenim adevărați discipoli, Maestrul
Shan-tao a spus:
”Abandonați
învățăturile pe care Buddha Amida le-a abandonat, urmați practica pe care Buddha
Amida a recomandat-o și lăsați deoparte practicile pe care Buddha Amida le-a lăsat deoparte. Asta înseamnă ‘a fi în acord cu învățătura lui Buddha Amida’
și ‘în conformitate cu intenția Sa‘. Un astfel de adept este numit ‘adevăratul discipol al lui Buddha Amida‘".[6]
Trebuie să abandonăm tot ceea ce nu este
menționat în Legământul Principal al lui Buddha Amida unde doar credința,
rostirea Numelui și dorința de a ne naște în Tărâmul Pur sunt propovăduite
acolo. Dacă facem astfel suntem în acord cu Legământul Principal al lui Amida
și suntem adevărații Lui discipoli. Orice practică buddhistă sau învățătură
asociată ei care nu este menționată în Legământul Principal, precum diferite
tehnici de meditație, mantre, etc, NU trebuiesc urmate și practicate deoarece
nu duc la nașterea în adevăratul Tărâm Pur al Împlinirii (zona centrală a Tărâmului
Pur). Asta NU înseamnă că acele practici și învățături sunt rele sau greșite! Fiind
parte din diversele Porți Dharma propovăduite de Shakyamuni ele sunt bune și
perfecte în ele însele dar, așa cum am mai spus, nu duc
în Tărâmul Pur al lui Amida deoarece nu au fost menționate în Legământul său Principal.
Acesta și numai acesta este motivul pentru care nu ar trebui să le urmăm.
Adevărații discipoli ai lui Amida și ai
tuturor Buddha reprezintă Sangha sub aspectul ei de shinjin (Arya Sangha din Jodo
Shinshu) care este al treilea obiect de refugiu din Cele Trei Comori (Buddha, Dharma,
Sangha), așa cum am explicat în capitolul precedent.
[1] Kyogyoshinsho – On Teaching, Practice, Faith, and Enlightenment,
chapter II, translated by Hisao Inagaki, Numata Center for Buddhist Translation
and Research, Kyoto, 2003, p. 126
[2] Vezi capitolul ”Nașterea în zona de graniță a Tărâmului Pur” din
această carte.
[3] Kyogyoshinsho – On Teaching, Practice, Faith, and Enlightenment,
chapter III, translated by Hisao Inagaki, Numata Center for Buddhist
Translation and Research, Kyoto, 2003, p. 134-135
[4] Maestrul Shan-tao, al cincilea Patriarh al școlii buddhiste Jodo Shinshu.
[5] Kyogyoshinsho – On Teaching, Practice, Faith, and Enlightenment,
chapter III, translated by Hisao Inagaki, Numata Center for Buddhist
Translation and Research, Kyoto, 2003, p. 134-135
[6] Master Shan-tao quoted by Honen Shonin in An Outline of the Doctrine for Birth in the
Pure Land, The Promise of Amida
Buddha - Honen's Path to Bliss; English translation of the Genko edition of
the works of Honen Shonin - Collected
Teachings of Kurodani Shonin: The Japanese Anthology (Wago Toroku),
translated by Joji Atone and Yoko Hayashi, Wisdom Publications, Boston, 2011,
p.106
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu