Calitățile illuminate ale naturii de Buddha

      

Acest articol este un fragment din cartea mea    Învățături simple despre vacuitate și natura de Buddha. Click aici pentru a te întoarce la CUPRINS

Așa cum am menționat anterior, natura de Buddha are multe calități înnăscute, numite calitățile eliberării sau calitățile Dharmakaya. Acestea sunt de obicei comparate cu calitățile unei pietre prețioase - de exemplu, lumina, culoarea și forma, toate fiind inseparabile de ea.
 
Voi folosi de asemenea, o altă comparație ca să te ajut să îți faci o idee clară despre ce vreau să explic în acest capitol. Imaginează-ți că ai trăit mulți ani într-o celulă de închisoare izolată, strâmtă și urât mirositoare unde nu puteai să te plimbi, să vezi soarele ori să respiri aer curat. 

     

Apoi ești eliberat deodată în cel mai frumos parc unde ai tot ce vrei. Gândește-te acum la caracteristicile acelei celule strâmte și la calitățile parcului. Aer îmbâcsit, miros urât, pereți și podea de ciment, lumină artificială, zonă restrânsă pentru mișcare în comparație cu aerul proaspăt, libertate, spațiu infinit, lumina naturală a soarelui, ciripitul păsărilor, etc Lucruri la care nici nu visai când erai închis le poți face acum prin simplul fapt că ai acces la spațiul infinit al naturii și la calitățile ei minunate.
Exact la fel cum acel parc minunat și plin de atâtea frumuseți a fost mereu acolo deși tu erai închis și nu-l puteai vedea, natura de Buddha cu toate calitățile ei înnăscute a fost mereu prezentă deși tu trăiai în limitele existenței samsarice.
 
            Natura de Buddha are două aspecte: 1) aspectul spațiului și 2) aspectul înțelepciunii și luminozității
 
Aspectul spațiului reprezintă vacuitatea fenomenelor samsarice, adică natura noastră de Buddha este vidă/goală de iluzii, patimi și orice fel de impurități. De asemenea, pătrunde peste tot, asemenea spațiului. Nu există așadar niciun loc unde natura de Buddha să nu fie prezentă.
 
Aspectul înțelepciunii și luminozității conține cele treizeci și două de calități înnăscute ale naturii de Buddha. Mai mult decât atât, se spune că fiecare dintre aceste treizeci și două are alte milioane de calități. Așadar, există o continuă și nesfârșită manifestare a calităților provenind din natura de Buddha (Dharmakaya).[1]
 
Orice Buddha are două tipuri de înțelepciune care sunt inerente naturii de Buddha: 1) înțelepciunea naturii adevărate a tuturor lucrurilor și 2) înțelepciunea diversității fenomenelor.
 
Cele treizeci și două de calități ale naturii de Buddha aparțin înțelepciunii diversității fenomenelor. Astfel de calități sunt inerente naturii de Buddha la fel cum razele de lumină aparțin soarelui. Norii ne pot împiedica să vedem soarele și calitățile lui naturale (înnăscute), însă când aceștia se îndepărtează îl putem admira cu claritate și primii binefacerile lui.
Nu se poate spune că soarele și calitățile lui au fost create când s-au risipit norii deoarece el a fost mereu acolo deși noi nu-l puteam vedea.[2] La fel stau lucrurile cu natura de Buddha și calitățile ei înnăscute. Acestea sunt mereu prezente sub multele straturi ale personalităților noastre samsarice și vor deveni manifeste când intrăm în tărâmul iluminat al lui Buddha Amida, acesta având puterea de a îndepărta norii diverselor iluzii și întunecări.
 
Cele treizeci și două de calități sunt clasificate în trei categorii: a) cele zece puteri, b) cele patru neînfricări și c) cele optsprezece calități distincte.[3]
 
a)    Cele zece puteri
1)    Puterea de a ști ce este corect și incorect, de
exemplu, că faptele virtuoase duc la fericire și că faptele nevirtuoase duc la suferință și mizerie. Prima putere include cunoașterea deplină a celor trei tipuri de karmă a ființelor: karma care se va manifesta în viața aceasta, karma care se va manifesta în exact viața următoare și karma care nu este foarte puternică și se va manifesta într-o perioadă nedefinită de timp în viitor
 
2)    Puterea cunoașterii rezultatelor oricăror acțiuni.
Aceasta înseamnă a ști că anumite cauze - atât acțiunile pozitive, cât și cele negative - duc la anumite rezultate.
Pe scurt, această putere reprezintă capacitatea de a cunoaște fiecare detaliu al tuturor relațiilor individuale specifice dintre cauze și efecte – de ce o anumită persoană s-a născut într-un anumit plan al existenței și trăiește un anumit tip de viață etc. Nimeni, în afară de Buddha, nu are capacitatea de a cunoaște fiecare detaliu karmic al vieții unei persoane.
 
3)    Capacitatea de a cunoaște alcătuirea tuturor
ființelor. Asta înseamnă să cunoască diferitele aspirații și interese ale ființelor, astfel încât, atunci când dorește să le călăuzească, un Buddha știe cine sunt cei impresionați de manifestarea puterilor miraculoase, de conduita exemplară a învățătorului, de înțelepciunea acestuia, ori cine sunt cei care capătă credință auzind învățăturile etc.
 
4)    Puterea de a ști potențialul și capacitățile diferite
ale ființelor. Unele excelează în înțelegere, altele în sârguință, altele în prezență conștientă, în timp ce altele se remarcă prin credință sau prin meditație etc. Un Buddha știe toate aceste lucruri.
 
5)    Puterea de a cunoaște diferitele aspirații și
interese ale ființelor. De exemplu, unele sunt interesate de Hinayana, altele de Mahayana, în timp ce altele sunt interesate de Vajrayana. Unele sunt interesate de cunoaștere și înțelepciune iar altele de moralitate sau meditație etc.
 
6)    Puterea de a cunoaște toate Căile și unde duc
acestea. Un Buddha știe ce defecte și ce calități pot apărea pe diferite căi și care dintre ele trebuiesc evitate.
 
7)    Puterea de a cunoaște diversele stări de meditație
și concentrare (samadhi), ce impurități sunt eliminate prin intermediul acestora și ce calități sau obstacole pot apărea în practică.
 
8)    Puterea vederii divine și clarviziunea, prin care
un Buddha poate vedea totul în trecut, prezent și viitor. Nimic nu poate rămâne ascuns față de El, motiv pentru care privește cu compasiune toate ființele, indiferent unde s-ar afla acestea.
 
9)    Puterea de a vedea nenumăratele vieți trecute ale
tuturor ființelor, fără nicio excepție.
 
10) Puterea de a cunoaște eliminarea definitivă a
oricărei impurități și a faptului că tot ceea ce trebuia eliminat a fost eliminat. Buddha știe că, în cazul său, toate vălurile întunecărilor emoționale și cognitive au fost înlăturate, dimpreună cu tendințele lor habituale.
 
b)    Cele patru neînfricări
Aceste patru stări de neînfricare se aplică oricărei ostilități legate de ceea ce Buddhașii propovăduiesc ori spun despre ei și celelalte ființe. Venerabilul Thrangu Rinpoche le-a explicat după cum urmează:
 
”În ceea ce privește prima neînfricare, Buddha se privește pe sine și gândește: „Toate defectele mele au fost eliminate”. Nimeni altcineva nu poate spune: „Există un defect pe care nu l-ai eliminat”. Tot ceea ce trebuia eliminat a fost eliminat. Această primă stare de neînfricare se numește sarvadharma-sambhodi în sanscrită și semnifică faptul că Buddha a dobândit înțelegerea perfectă a naturii diverselor fenomene.
 
A doua neînfricare este perfecțiunea realizării: toate calitățile pozitive au fost dezvoltate iar El poate afirma: „Toate aceste calități au fost realizate”. Nimeni nu poate spune: „Există o anumită calitate pe care nu ai dezvoltat-o”. Având toate calitățile dezvoltate (aduse la perfecție), Buddha este înzestrat cu înțelepciunea de a cunoaște toate fenomenele. Nimeni nu-l poate acuza pe Buddha spunând: „Nu cunoști cutare sau cutare categorie a fenomenelor”. Buddha este neînfricat deoarece știe că posedă înțelepciunea privind natura reală a tuturor fenomenelor.
 
A treia este neînfricarea de a propovădui calea spre binele celorlalți. Este vorba despre curajul de a le spune ființelor: „Aceasta este calea pe care trebuie s-o urmați pentru a obține rezultatul.” Nimeni nu poate spune: „De fapt, această cale nu ajută, ea nu e decât multă trudă, fără niciun rost.” Buddha are această neînfricare, deoarece poate afirma că practicarea căii propovăduite de El va aduce rezultatul scontat, iar nimeni nu-l poate contrazice.
 
”Cea de-a patra neînfricare îi ajută, de asemenea, pe ceilalți, învățându-i care sunt obstacolele care trebuiesc evitate pe Cale. […] Buddha este capabil să le învețe pe ființe despre Cale și despre obstacole, știind totodată că niciunul dintre aceste aspecte nu reprezintă o risipă de timp sau efort. Astfel, capacitatea de a-i învăța pe oameni care sunt obstacolele de pe Cale se dobândește prin înțelepciunea de a cunoaște toate fenomenele. […] Nu se pune problema ca Buddha să gândească: „O, vai mie, am omis ceva! Am uitat să le spun că trebuie să renunțe la cutare sau cutare lucru. Vai de mine, nu am predat prea bine astăzi”. Buddha are cunoașterea deplină a ceea ce trebuie predat. Atunci când Buddha spune că un anumit lucru trebuie evitat, El nu omite nimic. De asemenea, El nu se teme că cineva ar putea să îl contrazică sau că ar fi făcut vreo greșeală.
 
Există așadar, două aspecte ale lipsei de teamă care aduc beneficii propriei persoane și două aspecte care îi ajută pe ceilalți, formând astfel cele patru tipuri de neînfricări. Motivul pentru care Buddha este reprezentat așezat pe un tron ​​susținut de lei în numeroase picturi și statui este pentru a arăta aceste patru tipuri de neînfricări, deoarece leul nu se teme de niciun alt animal.”[4]
 
c) Cele optsprezece calități distincte
Acestea sunt rezultatul prezenței celor zece puteri și ale celor patru neînfricări. Ele sunt numite ”calități distincte” deoarece aparțin exclusiv Buddhașilor iar nu Pratyekabuddhașilor[5], Arhaților Hinayana[6]  sau bodhisattvașilor în aspirație[7].
 
Cele optsprezece calități pot fi clasificate în patru categorii: 1) cele șase calități ale conduitei, 2) cele șase calități ale realizării/trezirii, 3) cele trei calități ale activității și 4) cele trei calități ale înțelepciunii supreme.
 
Cele șase calități ale conduitei sunt:   
1)    Buddhașii nu fac niciodată vreo greșeală. În cea mai mare parte a timpului nici Arhații Hinayana și nici Pratyekabuddhașii nu fac greșeli, însă uneori greșesc, de exemplu pot călca din greșeală pe un șarpe. Așadar, calitatea de a nu face niciodată nicio greșeală aparține doar Buddhașilor.
2)    Un Buddha nu folosește niciodată sunete și cuvinte fără sens ori care nu sunt folositoare.
3)    Un Buddha nu uită niciodată nimic. Pratyekabuddha și Arhații Hinayana pot uita uneori diverse chestii, însă asta nu se întâmplă niciodată unui Buddha.
4)    Un Buddha este întotdeauna în meditație. Indiferent ce face, starea lui meditativă nu se pierde niciodată.  
5)    Un Buddha nu are niciodată gânduri impure sau egoiste. El privește toate ființele cu Compasiune nediscriminatoare și dorește să le ajute mereu.
6)    Un Buddha nu este niciodată într-o stare de ignoranță, iluzie, toropeală ori neutră în care să nu fie conștient de ceva sau de cineva ori să nu înțeleagă acel lucru sau acea persoană. Conștientizarea și înțelegerea sunt întotdeauna prezente în El.
 
Cele șase calități ale realizării/trezirii sunt:  
1)    Un Buddha aspiră întotdeauna să ajute ființele simțitoare și să le predea Calea. Aspirația aceasta nu dispare și nu scade niciodată.
2)    Sârguința sa nu scade niciodată. Motivația de a ajuta și a învăța ființele este mereu prezentă.
3)    Un Buddha este mereu conștient de ființele pe care le învață și nu le uită niciodată. Știe cine trebuie învățat și antrenat și care este momentul potrivit pentru a face asta.
4)    Nu există niciodată o diminuare a concentrării unui Buddha.
5)    Un Buddha știe și înțelege totul despre samsara și Nirvana.
6)    Un Buddha are înțelepciune supremă și desăvârșită, deoarece este complet liber de orice impurități, precum și de cauzele acestora. Un Buddha nu mai are nicio neclaritate legată de impurități și nicio întunecare a cunoașterii. De asemenea, El are înțelepciunea de a ști că a atins Eliberarea și că acum sălășluiește în Dharmakaya ultimă, adică în natura de Buddha. Acest tip de înțelepciune nu scade și nici nu dispare vreodată.
 
Cele trei calități ale activității sunt:
1)    Toate acțiunile unui Buddha sunt pline de semnificație și aduc beneficii ființelor simțitoare. Indiferent ce face un Buddha – fie că rămâne tăcut, închide ochii, merge, râde etc. – totul are un sens și este pentru binele ființelor simțitoare.
2)    Toate cuvintele lui Buddha sunt pline de semnificație și aduc beneficii ființelor simțitoare. Un Buddha nu rostește niciodată cuvinte inutile sau lipsite de folos.
3)    Un Buddha nu are niciodată gânduri sau motivații lipsite de sens.
 
Toate aceste trei calități ale activității Buddhașilor sunt precedate de înțelepciune și urmate de înțelepciune.
 
Cele trei calități ale înțelepciunii supreme sunt:
1)    Buddhașii pot privi în trecut cu înțelepciune lipsită de atașamente și fără niciun fel de obstacole. 
2)    Buddhașii pot privi în prezent cu înțelepciune lipsită de atașamente și fără niciun fel de obstacole.
3)    Buddhașii pot privi în viitor cu înțelepciune lipsită de atașamente și fără niciun fel de obstacole.
 
Un Buddha este liber de întunecările și obstacolele provocate de impurități, precum și de cele care împiedică cunoașterea. Atunci când vede trecutul, prezentul și viitorul, înțelepciunea unui Buddha este liberă de dorință și de obstacolele generate de aceasta, liberă de furie și de obstacolele cauzate de ea, precum și liberă de ignoranță/iluzie și de obstacolele provocate de aceasta.
 
De asemenea, în perceperea trecutului, prezentului și viitorului, înțelepciunea unui Buddha nu este supusă credinței într-un sine permanent al fenomenelor samsarei, ci este capabil să vadă vacuitatea acestora, precum și natura de Buddha, care nu este vidă de sine însăși, ci vidă/goală deiluzii, patimi și impurități. Astfel, El nu cade niciodată pradă unor credințe și idei eronate.
 
Toți Buddha au aceste treizeci și două de calități ale eliberării care se găsesc de asemenea, în natura noastră de Buddha, doar că noi nu le putem folosi în stadiul în care ne aflăm acum de ființe samsarice. Atât timp cât nu ne-am trezit încă la natura noastră de Buddha aceste calități rămân ascunse sub multele straturi de iluzii și patimi asemenea unei pietre prețioase plină de calități uimitoare aflată sub o grămadă de gunoi.  Însă, după ce ne naștem în Tărâmul Pur/Iluminat al lui Buddha Amida unde totul duce automat la Iluminare, vom descoperi imediat propria natură de Buddha iar aceste treizeci și două de calități, precum și altele la fel de numeroase ca nisipurile Gangelui, ni se vor activa automat.

Va urma:

Colecție de pasaje despre calitățile iluminate ale naturii de Buddha

---

[1]On Buddha Essence, A Commentary on Ranjung Dorje’s treatise, KhenchenThrangu, translated by Peter Alan Roberts, edited by Clark Johnson, Shambhala, Boston & London, 2006, p. 62-62.
[2]On Buddha Essence, A Commentary on Ranjung Dorje’s treatise, KhenchenThrangu, translated by Peter Alan Roberts, edited by Clark Johnson, Shambhala, Boston & London, 2006, p. 51
[3] În explicațiile mele ale celor treizeci și două de calități m-am bazat pe două lucrări:  On Buddha Essence, A Commentary on Ranjung Dorje’s treatise by KhenchenThrangu, translated by Peter Alan Roberts, edited by Clark Johnson, Shambhala, Boston & London, 2006, p. 50-60 și Treasury of Precious Qualities, volume I, by Jigme Lingpa, Padmakara Translation Group, revised edition, Shambhala Publications, 2010, p. 456 – 459 These qualities are also taught in various Mahayana sutras and treatises.
[4]On Buddha Essence, A Commentary on Ranjung Dorje’s treatise, KhenchenThrangu, translated by Peter Alan Roberts, edited by Clark Johnson, Shambhala, Boston & London, 2006, p. 56-57
[5] Pratyekabuddha sunt Buddhașii solitari care au atins eliberarea personală din nașterile și morțile repetate fără a urma un învățător sau, așa cum spun textele, care țin secretă identitatea învățătorilor lor: ”secretoși în ceea ce privește învățătorii lor și bucurându-se de singurătate” (Maestrul Gampopa - Giuvaerul Eliberării – piatra prețioasă a Nobilei Învățături care împlinește toate dorințele) Totuși, aceștia nu au atins Iluminarea perfecta a Buddhașilor, nu au Înțelepciune și Compasiune Infinită și nu sunt interesați să salveze ființele simțitoare.    
[6] Arhații Hinayana sunt ființele care au atins eliberarea personală din nașterile și morțile repetate însă nu și Iluminarea perfectă a Buddhașilor. Din această cauză ei nu au Înțelepciune și Compasiune infinite și nu sunt interesați să salveze ființele sensibile.
[7] Bodhisattvașii în aspirație nu au atins încă Buddheitatea/Iluminarea supremă dar urmează Calea pentru a o atinge spre binele lor și al tuturor ființelor.