Împotriva ideii că Tărâmul Pur ar fi ”aici și acum”

M-am mirat întotdeauna cum poate cineva spune că ”Tărâmul Pur este aici și acum” sau ”în mintea noastră” dacă nu poate manifesta aici și acum calitățile Tărâmului Pur? Într-adevăr, cum poate fi cineva în Tărâmul Pur dar să aibă în continuare o minte impură și să fie neiluminat? Din moment ce Tărâmul Pur este un loc al Iluminării perfecte cum de susținătorii aberațiilor de mai sus nu sunt deja iluminați?  
 
Iată ce spune Marea Sutră despre locuitorii Tărâmului Pur:
 
”Înfăţişarea lor este superbă, nobilă şi majestuoasă, de neegalat în toate lumile şi nicio fiinţă, cerească sau umană, nu poate fi comparată cu ei. Toţi sunt  înzestraţi cu corpuri ale Naturaleţii, Vidului şi Infinitului.”[1]
 
Așadar, sunt cumva acei învățați care pretind că Tărâmul Pur este  ”aici și acum” înzestrați ”cu corpuri ale Naturaleţii, Vidului şi Infinitului”?
Shinran însuși a făcut referire la fragmentul anterior din Marea Sutră în lucrarea Pasaje pe Calea Tărâmului Pur: 
”Înfăţişarea lor este impunătoare şi minunată, de neegalat în toate lumile. Caracteristicile lor, subtile şi delicate, nu aparţin oamenilor şi zeilor; cu toţii au trupuri ale Naturaleţii, Vidului şi Infinitului.”[2]
 
Au ei culoarea aurului pur, așa cum li s-a promis celor născuți în Tărâmul Pur?
 
“Dacă după ce voi deveni un Buddha, oamenii şi devaşii din tărâmul meu[3] nu vor avea cu toţii culoarea aurului pur, fie  să nu ating Iluminarea perfectă”. (al 3-lea Legământ al lui Buddha Amida).
 
Au cumva aceeași înfățișare, după cum a promis Amida în al 4-lea Legământ?
 
“Dacă după ce voi deveni un Buddha, oamenii şi devaşii din tărâmul meu nu vor avea cu toţii aceeaşi înfăţişare, ci va exista  chiar şi cea mai mică diferenţă de frumuseţe între ei, fie să nu ating Iluminarea perfectă”. (al 4-lea Legământ)
 
Fiinţele neiluminate din samsara au diferite forme şi înfăţişări, culoare sau frumuseţe. Ele diferă mult unele de altele iar asta se datorează diferitelor tipuri de karmă pe care le moştenesc din vieţile trecute. Însă odată ce s-au născut în Tărâmul Pur şi au devenit Buddhaşi sunt eliberaţi de lanţurile karmei şi trec dincolo de formă, culoare sau alte diferenţe. Asta este ceea ce se înţelege prin „vor avea cu toţii aceeaşi înfăţişare“. A avea culoarea aurului pur înseamnă de asemenea, a avea corpuri transcendente ce încarnează toate calităţile Iluminării. Așadar, întreb din nou, sunt cumva acei oameni învățați care pretind că Tărâmul Pur este aici și acum, în această situație?
 
Mai mult decât atât, în al 21-lea Legământ Amida promite că cei născuți în Tărâmul Pur sunt ”înzestraţi cu cele treizeci şi două de semne  ale unui Mare Om”. Buddha Shakyamuni a spus același lucru în Marea Sutră despre cei născuți în Tărâmul Pur:
 
“Ananda, fiinţele sensibile născute acolo au toate cele treizeci şi două de semne fizice ale unui Mare Om, precum şi înţelepciune perfectă cu care pătrund adânc în natura tuturor dharmelor[4] (fenomenelor) şi le înţeleg natura subtilă. Puterile lor supranaturale nu au nici un fel de obstacol iar simţurile sunt ascuţite şi clare”.
 
În mod cert, dacă își verifică puțin trupurile lor samsarice nimeni din cei care pretind că Tărâmul Pur ar fi ”aici și acum” nu au ” cele treizeci şi două de semne  ale unui Mare Om”. Dar probabil au ”înţelepciune perfectă cu care pătrund adânc în natura tuturor dharmelor (fenomenelor) şi le înţeleg natura subtilă” ori vre-un fel de ”puteri supranaturale” pe care le țin ascunse de noi, oamenii obișnuiți cu o credință simplă?
 
Probabil au deja vieți nesfârșite[5] (al 15-lea Legământ[6]), își aduc aminte ”toate vieţile trecute” și cunosc cel puțin ” evenimentele petrecute în timpul ultimelor o sută de mii de kotis de nayuta de kalpa” (al 5-lea Legământ) ori posedă ”ochiul divin prin care văd pe o distanţă de cel puţin o sută de mii de kotis de nayuta de tărâmuri ale Buddhaşilor” (al 6-lea legământ) și au ”capacitatea de a şti gândurile celorlalţi” (al 8-lea Legământ). Probabil sunt înzestrați ”cu corpul zeului-Vajra Narayana”[7] (al 26-lea Legământ) ori sunt capabili să  meargă ”peste tot într-o singură clipă, chiar şi dincolo de o sută de mii de kotis de nayuta de tărâmuri ale Buddhaşilor” (al 9-lea Legământ), au ”urechi divine cu care aud învăţăturile a cel puţin o sută de mii de kotis de nayuta de Buddha” și reușesc ”să şi le amintească pe toate” (al 7-lea Legământ), îi venerează direct pe toți Buddha din cele zece direcții (al 24-lea legământ) și le aduc ofrande în persoană (al 23-lea Legământ)[8], aud ”în mod spontan orice învăţături doresc” (al 46-lea legământ) etc.
 
Probabil în mintea lor nu apar niciodată ”gânduri pline de ataşamente” (al 10-lea legământ), sunt ”liberi de orice obstacole mentale, au gânduri pure şi nici un fel de lenevie”.  Probabil, așa cum spune Buddha Shakyamuni, ”trupurile lor samsarice şi patimile rele s-au stins împreună cu ultimele tendinţe karmice[9]”.  Probabil ”înţelepciunea lor este asemenea oceanului adânc iar Samadhiul precum regele munţilor[10]”.
 
Calitățile iluminate ale celor născuți în Tărâmul Pur, din care am menționat numai câteva, sunt descrise în detaliu în Marea Sutră și de aceea invit pe oricine are iluzia că se află ”aici și acum” în Tărâmul Pur să studieze cu atenție pasajele de mai sus și să reflecteze asupra lor. În ultimul capitol din cartea mea Adevărata învățătură despre Buddha Amida și Tărâmul său Pur am adunat o colecție destul de mare de pasaje care dovedesc și mai mult că nașterea în Tărâmul Pur are loc după moarte și înseamnă atingerea Iluminării. Așadar, dacă nu ești încă un Buddha și te crezi buddhist Jodo Shinshu nu pretinde că Tărâmul Pur este ”aici și acum”. Nu ai nicio bază doctrinară pentru o astfel de afirmație.

 

---

[1] The Three Pure Land Sutras, translated by Hisao Inagaki in collaboration with Harold Stewart, revised second edition, Numata Center for Buddhist Translation and Research, Berkeley, California, 2003, p.31
[2] The Collected Works of Shinran, Shin Buddhism Translation Series, Jodo Shinshu Hongwanji-ha, Kyoto, 1997, p.300
[3] Fiinţele născute în Tărâmul Pur sunt uneori numite “oameni şi devaşi (zei) din tărâmul meu”, ceea ce nu înseamnă că în Tărâmul Pur există cele şase tărâmuri neiluminate ale existenţei, anume iaduri, spirite flămânde, animale, oameni, spirite combative (asura/semizei) sau zei. Shakyamuni însuşi a explicat în Marea Sutră că expresia “oameni şi devaşi” din Tărâmul Pur apare în acest discurs doar în relaţie cu stările lor de existenţă de înainte de a se naşte în Tărâmul Pur:
 “Au aceeaşi formă şi nici o diferenţă nu există între ei, fiind numiţi “zei” (deva) şi “oameni” doar ca analogie cu stările de existenţă din alte lumi. Înfăţişarea lor este superbă, nobilă şi majestuoasă, de neegalat în toate lumile şi nici o fiinţă, cerească sau umană, nu poate fi comparată cu ei. Toţi sunt  înzestraţi cu corpuri ale Naturaleţii, Vidului şi Infinitului”.
[4] Când cuvântul ”dharma” se scrie cu ”d” mic se referă la fenomenele samsarice iar când se scrie cu ”D” mare se referă la învățătura buddhistă.
[5] Cei născuți în Tărâmul Pur sunt dincolo de moarte și de aceea, manifestările lor transcendente sunt fără de sfârșit.
[6] “Dacă după ce voi deveni un Buddha, oamenii şi devaşii din tărâmul meu vor avea vieţi limitate, cu excepţia celor care doresc ei înşişi să le scurteze în conformitate cu legămintele lor originare, fie  să nu ating Iluminarea perfectă”. (al 15-lea Legământ)
[7] Zeul-Vajra Narayana este de fapt, Vajrapani (din sanscritul “vajra” care se traduce prin “tunet” sau “diamant” şi “pani” – tradus ad-literam prin “în mână”)[7], unul din cei mai importanţi Bodhisattva iluminaţi din buddhismul Mahayana. El este protectorul Dharmei lui Buddha şi reprezintă Puterea tuturor Buddha. La fel cum Bodhisattva Samantabhadra, menţionat în al 22-lea Legământ, reprezintă activitatea nesfârşită a tuturor Buddha de salvare a fiinţelor, Vajrapani reprezintă Puterea nelimitată a acestora.  Ce minunat este că după ce vom renaşte în Tărâmul Pur vom fi exact precum aceşti doi mari Bodhisattva Iluminaţi! La fel ca Samantabhadra vom fi întotdeauna activi în Samsara şi asemenea lui Vajrapani vom fi atot-puternici! Iar pentru că Vajrapani este un protector al Dharmei şi noi o vom proteja la nesfârşit şi vom distruge înţelegerile greşite. În iconografia buddhistă Vajrapani este adeseori reprezentat ca războinic dur şi agresiv, ţinând în mâna dreaptă o vajra iar în mâna stângă o frânghie cu care leagă demonii. În unele imagini el are o coroană de cranii iar în altele poartă o coroană Bodhisattva cu cinci colţuri ce simbolizează puterea celor cinci Buddha principali (Vairocana, Akshobhya, Amida, Ratnasambhava, Amogasiddhi) şi are un al treilea ochi.
Mențiune: aici cuvântul “zeu” nu este folosit în sensul de fiinţă limitată din punct de vedere karmic de tărâmurile zeilor, deşi uneori Vajrapani poate apărea/se poate manifesta ca zeu protector.
În Japonia, Vajrapani este cunoscut cu numele de Kongojin (“mână de diamant”), acesta manifestându-se sub forma a doi zei-protectori ai Dharmei, reprezentaţi adeseori de două statui de războinici musculoşi la intrarea în templele buddhiste. Numele lor este Misshaku Kongo şi Naraen Kongo. “Naraen” este echivalentul sanscritului “Narayana”.
[8] Chiar și după ce noi înșine vom deveni Buddhași, vom continua să-i venerăm și respectăm pe alți Buddha din trecut care ne-au fost învățători la fel cum un profesor uman își va respecta mereu foștii profesori care l-au învățat tot ceea ce știe acum.
[9] The Three Pure Land Sutras, translated by Hisao Inagaki in collaboration with Harold Stewart, revised second edition, Numata Center for Buddhist Translation and Research, Berkeley, California, 2003, p.44
[10] Ibid.